Ce ar presupune un „plan Marshall" pentru Ucraina? Cât de extins ar trebui să fie și cine va participa.​ „​Reconstrucția Ucrainei va fi costisitoare. Rusia trebuie să plătească”

Confruntați cu mari provocări, politicienii pledează de obicei pentru remedii la fel de substanțiale. O comparație la care se recurge adesea este planul Marshall al SUA, care a ajutat la reconstrucția Europei de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Deutsche Welle.

Factorii de decizie au lansat ulterior „planuri Marshall" pentru a sprijini economiile afectate de pandemii, pentru a proteja mediul înconjurător și pentru multe altele. Acum, prim-ministrul german Olaf Scholz a cerut un plan Marshall pentru reconstrucția Ucrainei. Ideea sa va fi discutată la summitul G7 de la Elmau, Germania, în acest weekend.

Într-un discurs guvernamental, Scholz a declarat că recenta sa vizită în Ucraina i-a reamintit de distrugerile generalizate care au caracterizat multe orașe germane după cel de-al Doilea Război Mondial. „La fel ca Europa măcinată de război atunci, Ucraina are nevoie astăzi de un plan Marshall de reconstrucție", a spus el. Aceasta, a adăugat el, este o sarcină pentru generația viitoare.

Planul Marshall (The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP)), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial. El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru Statele Unite ale Americii pe continent.

La 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, secretarul de stat american George Marshall a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.

La 19 iunie 1947 miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin) au semnat un comunicat prin care au invitat 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană.

Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor ei satelite să participe la Conferința de la Paris.

Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera ei de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman.

Premierul Scholz se așteaptă ca războiul din Ucraina să nu se încheie prea curând. El a declarat că, așa cum planul Marshall inițial era orientat spre o reconstrucție pe termen lung, la fel și Occidentul trebuie să se aștepte ca reconstrucția Ucrainei să dureze.

„Vom avea nevoie de multe alte miliarde de euro și de dolari în scopul reconstrucției - pentru anii care vor urma", a declarat Scholz în fața parlamentului german.

El a adăugat că dorește ca Ucraina să continue să primească un sprijin european larg în termeni financiari, economici, umanitari și politici, precum și „livrări de arme".

Werner Hoyer, care conduce Banca Europeană de Investiții, se așteaptă la un ajutor financiar de miliarde de euro pentru Ucraina. El a spus că este nevoie de un program care să vizeze "un public global, mai degrabă decât contribuabilii UE".

UE a sugerat ca eforturile de reconstrucție să fie coordonate de Ucraina împreună cu statele UE, G7 și G20, precum și cu instituțiile și organizațiile financiare internaționale.

Reconstrucția Ucrainei va fi costisitoare. Rusia trebuie să plătească

Dacă Ucraina poate respinge armata lui Putin și își poate menține independența, va avea nevoie de infuzii mari de numerar pentru reconstrucție. Și comunitatea internațională trebuie să oblige Rusia să plătească toate facturile.

Din păcate, retorica occidentală și ucraineană care susține că Rusia va trebui să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate de invazia sa în Ucraina nu este susținută de o foaie de parcurs coerentă bazată pe dreptul internațional pentru a obține dreptate pentru victimele ucrainene, avertizează un nou raport elaborat de grupul de reflecție britanic Ceasefire, citat de The Guardian.

Raportul, unul dintre primele studii detaliate privind modul în care ar putea funcționa reparațiile pentru Ucraina, afirmă că în practică s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește crearea unui mecanism global care să impună Rusiei să plătească despăgubiri și avertizează că este imperativ ca această întârziere să înceteze.

Directorul Ceasefire, Mark Lattimer, propune ca o adunare generală a ONU sau un mecanism multilateral să fie înființat pentru a se ocupa de administrarea reparațiilor către reclamanții civili, iar Marea Britanie și alte guverne naționale să folosească legislația națională și internațională pentru a aplica sancțiuni asupra activelor pentru a determina Rusia să plătească.

Evan Criddle, profesor de drept internațional la William & Mary Law School scrie în Politico că, din punct de vedere istoric, învingătorii în războaie au cerut întotdeauna despăgubiri de la agresorii învinși. De obicei, aceste plăți erau impuse sub amenințare.

Așa, s-a întâmplat, de exemplu, cu Germania după Primul și Al Doilea Război Mondial. Războiul din Ucraina este o altă problemă.

Chiar dacă Rusia decide să-și reducă pierderile și să se retragă, Ucraina nu o poate forța să plătească despăgubiri pentru tot ce a distrus în Herson, Harkov, Kiev, Mariupol și alte orașe.

Raportul Ceasefire propune că ar fi mai bine mâna Rusiei să fie forțată pentru a o determina să plătească reparațiile "voluntar", prin condiționarea ridicării sancțiunilor globale de plată, spre deosebire de o clauză simplă într-un acord de pace umilitor.

Acest lucru ar putea urma modelul folosit după invazia irakiană din Kuweit în 1990 și ar putea fi o parte din veniturile din petrol pentru a plăti costurile de reconstrucție, scrie The Guardian.

surse: Deutsche Welle; Politico; The Guardian; Hotnews