Cât de DIVIZAȚI sunt europenii în fața a ceea ce ar trebui făcut în Ucraina. Politicienii europeni sunt prinși într-o gravă dilemă în fața cererii Ucrainei, dar și a R. MOLDOVA și Georgiei de aderare la UE

Politicienii europeni sunt prinși într-o gravă dilemă în fața cererii Ucrainei (dar și a Moldovei și Georgiei) de aderare la UE. Nu doar politicienii europeni sunt divizați în fața a ceea ce ar trebui făcut în Ucraina, ci și populația, simplii cetățeni, cum o arată o anchetă realizată prin intervievarea a 8.000 de europeni, de-a lungul și de-a latul continentului, și ale cărei rezultate sunt publicate Le Monde, transmite Ziare.com.

Ruptura țărilor europene cu Rusia, responsabilă în mare măsură de agresiunea împotriva Ucrainei, este desăvârșită. Însă, dincolo de acest consens, opiniile publice încep să se despartă în ceea ce privește continuarea sau nu a eforturilor depuse de țările respective pentru a sprijini Kievul.

Iar diviziunile din cadrul Uniunii Europene între „șoimi”, susținători ai unei linii dure împotriva Moscovei și „porumbei”, în favoarea unei păci negociate cât mai curând posibil, ar putea paraliza în cele din urmă Europa pe scena internațională.

După mai bine de trei luni de conflict, două părți opuse par să apară în toată Europa, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR) pe 8.000 de cetățeni din nouă țări UE și Marea Britanie și publicat miercuri, 15 iunie. Europenii sunt prinși între spaima față de creșterea continuă a prețurilor și spectrul unui conflict nuclear cu Rusia.

Grupul predominant al „pacifiștilor” (35%), reprezentat în special în Italia și Germania, care dorește un sfârșit rapid al războiului, chiar și cu prețul concesiunilor teritoriale pentru Ucraina; este opus celui al europenilor care favorizează „dreptatea” (22%) și integritatea teritorială a țării. Aceștia din urmă, întruchipați în special de polonezi, cred că doar o înfrângere clară a Moscovei va însemna sfârșitul războiului. În plus spun că Rusia va trebui „pedepsită” și judecată pentru posibile crime de război.

O cincime dintre europeni oscilează între cele două tabere: ostili Rusiei, susținători ai unei politici dure față de aceasta, se tem și de efectele unui război lung. În fine, 23% dintre cei chestionați nu au o părere. Aceste diviziuni traversează majoritatea țărilor europene și ar putea, pe termen lung, să se impună liderilor politici, punând capăt unității observate încă de la începutul conflictului, susține Consiliul European pentru Relații Internaționale în studiul său. „Reziliența democrațiilor europene va depinde de capacitatea guvernelor de a menține sprijinul public pentru măsuri potențial costisitoare”, spune politologul Ivan Krastev, unul dintre autorii studiului.