Bulgaria acuză o dronă-momeală ucraineană că a explodat lângă granița cu România și convoacă ambasadorul Kievului, în timp ce Ucraina vorbește despre un incident neintenționat

Ministerul Apărării din Bulgaria a anunţat sâmbătă că, potrivit primelor analize, aparatul care a explodat în cursul dimineţii în spaţiul aerian al ţării, în apropiere de graniţa cu România şi de gazoductul transbalcanic, era probabil o dronă momeală de tip Maya, utilizată pe scară largă de forţele armate ucrainene. În urma incidentului, ministrul bulgar de externe, Velislava Petrova, a decis să o convoace luni pe ambasadoarea Ucrainei, Olesia Ilaşciuk. Kievul a transmis că este vorba despre un incident „neintenţionat” şi a promis o anchetă, dar nu a confirmat că drona îi aparţinea.

Prăbuşirea dronei cu încărcătură explozivă pe un câmp, fără a provoca victime, are loc într-un context în care incidentele cu drone se înmulţesc în Europa. În paralel cresc şi atacurile din Marea Neagră legate de războiul dintre Ucraina şi Rusia, ceea ce alimentează îngrijorarea regională.

Resturile analizate aparţin unui tip de dronă „utilizată pe scară largă de forţele armate ucrainene”, a susţinut Ministerul Apărării din Bulgaria. Ca reacţie diplomatică, ministrul bulgar al afacerilor externe, Velislava Petrova, a convocat-o pentru luni pe ambasadoarea ucraineană Olesia Ilaşciuk.

REACŢIA KIEVULUI

De partea sa, Kievul a dat asigurări că nu vizează „în mod deliberat” Bulgaria şi a anunţat declanşarea unei anchete. „Putem afirma cu certitudine că armata ucraineană nu a îndreptat în mod deliberat niciun aparat către Bulgaria”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Gheorghi Tîhî, care însă nu a confirmat oficial dacă drona era sau nu ucraineană.

Incursiunile cu drone au devenit frecvente în România. La sfârşitul lunii mai, prăbuşirea unui aparat cu încărcătură explozivă asupra unui bloc de locuinţe a provocat doi răniţi. În schimb, Bulgaria „nu a mai avut niciodată până acum un incident de acest tip cu o dronă explozivă”, a declarat pentru AFP fostul ministru al apărării, Todor Tagarev.

DRONA NU A FOST DETECTATĂ NIC DE ROMÂNIA, NIC DE BULGARIA

Aparatul a „explodat în imediata apropiere a punctului de frontieră cu România de la Kardam”, situat lângă Marea Neagră, în nord-estul ţării, şi „la 1.000 de metri” de o staţie de comprimare a gazoductului transbalcanic, a anunţat premierul bulgar Rumen Radev. Prăbuşirea pe un câmp de floarea-soarelui nu a provocat victime, a precizat acesta după o şedinţă extraordinară a Consiliului de Securitate.

Rumen Radev nu a avansat nicio ipoteză clară cu privire la traiectoria dronei. Potrivit lui, prezenţa acesteia nu a fost detectată de niciuna dintre cele două ţări vecine în spaţiul lor aerian respectiv. Ministerul Apărării din România a anunţat că sistemul naţional de supraveghere radar „nu a detectat nicio aeronavă care să traverseze spaţiul aerian românesc în direcţia Bulgariei”.

Conform declaraţiei iniţiale a lui Rumen Radev, „zgomotul acestei drone a fost înregistrat de poliţia de frontieră din România”, iar apoi „o explozie puternică însoţită de fum negru” a fost observată de o patrulă a poliţiei de frontieră bulgare. Acest lucru dovedeşte, potrivit lui, că aparatul transporta „o cantitate importantă de explozivi”.

DRONA „MAYA” NU TRANSPORTĂ EXPLOZIBILI

Analiza resturilor a indicat că este vorba „foarte probabil de o dronă momeală de tip «Maya»”, a precizat Ministerul Apărării din Bulgaria. Acest model nu este conceput pentru a transporta explozibil, ci are rol de dronă momeală, însă „este utilizată pe scară largă de forţele armate ucrainene”, a subliniat ministerul.

Membră a NATO, Bulgaria s-a distanţat în ultima perioadă de Ucraina. Rumen Radev a cerut insistent punerea accentului pe eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, în locul continuării sprijinului militar acordat Kievului.

Gazoductul transbalcanic a fost modernizat şi diversificat recent pentru a se adapta evoluţiilor economice şi geopolitice. El traversează Balcanii şi conectează Ucraina şi Europa Centrală, la nord, de Turcia şi Grecia, la sud.

Recentele lucrări, precum punerea în funcţiune a tronsonului care leagă Grecia de Bulgaria şi deschiderea infrastructurilor de stocare din portul Alexandroupolis, aflat lângă graniţa greco-turcă, unde ajunge GNL-ul american, au contribuit la slăbirea poziţiei Rusiei pe piaţa regională.

SE ÎNMULŢESC INCIDENTELE CU DRONE

În statele europene care sprijină Ucraina se înmulţesc incidentele ce implică drone. Aceste ţări suspectează, sau chiar acuză deschis, Rusia de acte de „război hibrid”. În Germania, descoperirea la începutul săptămânii a unei drone explozive lângă un avion de marfă ucrainean, la aeroportul din Leipzig, o importantă platformă pentru transportul militar, a stârnit o reacţie puternică.

De asemenea, au fost observate drone deasupra unei baze a armatei germane din vestul ţării, cunoscută pentru marele său depozit subteran, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al comandamentului operaţional al Bundeswehr, confirmând informaţiile apărute în presa germană. Această bază găzduieşte, printre altele, componente ale sistemului american de apărare antiaeriană Patriot, destinat interceptării rachetelor de croazieră.

Romania, la rândul său, a denunţat în mod deschis responsabilitatea Rusiei în recentele incursiuni ale dronelor, dintre care unele s-au prăbuşit pe teritoriul său.

Locul prăbuşirii dronei de sâmbătă, la graniţa bulgaro-română, se află la aproximativ 50 km de Marea Neagră. În această zonă, Rusia şi Ucraina intensifică de câteva săptămâni atacurile asupra navelor de marfă.