Bruxelles ezită să acuze Rusia pentru valul de dezinformare despre criza migranților din Ceuta

După sosirea în masă a migranţilor marocani la Ceuta, exclavă spaniolă situată pe continentul african, mii de fotografii şi videoclipuri despre această criză au inundat reţelele sociale. Imaginile valului uman la porţile Europei au făcut înconjurul lumii. Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha, a acuzat însă Rusia că a alimentat acest flux de conţinuturi pentru a incita la ură împotriva imigranţilor din Europa.

Într-o postare pe X, Andrii Sîbiha a declarat că serviciile sale au detectat „o campanie intensă de propagandă rusă”, al cărei scop ar fi de a „destabiliza”. Potrivit datelor prezentate de oficialul ucrainean, 1.500 de postări au fost identificate ca aparţinând unei reţele pro-ruse. La originea difuzării acestor informaţii s-ar afla instituţii media pro-Kremlin, precum RT şi Pravda, care ar fi contribuit la răspândirea masivă a mesajelor online.

Rămâne întrebarea dacă Rusia a încercat sau nu să amplifice criza de la Ceuta pe reţelele sociale din motive ideologice. Pentru prima dată, un înalt responsabil european, comisarul pentru migraţie, Magnus Brunner, a comentat public aceste suspiciuni. După reuniunea de urgenţă organizată marţi între miniştrii de interne ai UE, acesta a subliniat că „este prea devreme pentru a face legătura între dezinformarea privind Ceuta şi Rusia”, lăsând deschisă posibilitatea unor concluzii doar după analize suplimentare.

Aceste bănuieli nu apar în vid. Nu ar fi pentru prima dată când Kremlinul difuzează informaţii la scară largă cu scopul de a perturba dezbaterea publică europeană. De asemenea, astfel de campanii au vizat în mod repetat şi subminarea guvernelor din statele membre, prin alimentarea tensiunilor interne şi a polarizării în societate.

Ministrul francez al afacerilor externe, Jean-Noël Barrot, a denunţat în repetate rânduri ofensiva online a Kremlinului. În mai 2025, el a descris o dezbatere publică europeană „bombardată de campanii de dezinformare, conduse de actori ruşi şi preluate în special de extrema dreaptă americană”, avertizând că aceste strategii digitale urmăresc să fragilizeze coeziunea politică şi să influenţeze percepţia opiniei publice asupra migraţiei şi securităţii.