BREAKING NEWS // Maia Sandu desființează speculațiile după demisia premierului Munteanu și anunță consultări pentru un nou Guvern: „A avut mână liberă! Am așteptat mai multă implicare în decizii complicate”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat prompt după demisia a premierului Alexandru Munteanu și a anunțat oficial declanșarea procedurilor pentru desemnarea unui nou Cabinet de miniștri. În cadrul unei conferințe de presă de urgență, șefa statului a respins categoric scenariile victimizării fostului premier, subliniind că acesta a avut libertate totală de acțiune, dar i-a reproșat subtil ezitările în momentele cheie ale guvernării.

Conform anunțului făcut de Maia Sandu, consultările oficiale cu fracțiunile parlamentare vor demara săptămâna viitoare, în conformitate cu articolul 98 din Constituție, scopul fiind instalarea rapidă a unui Executiv mult mai ofensiv.

Șefa statului a ținut să pună punct teoriilor conspiraționiste apărute în spațiul public imediat după mesajul de adio al lui Munteanu, în care acesta invoca o ruptură de „principii și convingeri”. Maia Sandu a negat ferm că premierul ar fi fost blocat în intențiile sale de a curăța sistemul.

„Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă Guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece. Reformele sunt dificile”, a declarat tranșant președinta.

Deși a menționat că Alexandru Munteanu este „un om de treabă” și cu bune intenții, căruia îi mulțumește pentru efortul din cele opt luni de mandat, Maia Sandu a scos la iveală nemulțumirile care mocneau la Președinție: „Am așteptat mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii, pentru a explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem”.

Căderea Guvernului Munteanu va fi folosită de puterea de la Chișinău pentru o corectare rapidă a unor politici guvernamentale extrem de sensibile, care au stârnit critici în societate.

Președinta a transmis un semnal clar că viitorul Cabinet va trebui să schimbe macazul în domenii socio-economice cheie.

„Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv pe politica fiscală și legea salarizării. Trebuie să avem în Guvern o echipă unită, puternică, care să îndeplinească obiectivele noastre de țară, aderarea la Uniunea Europeană. E nevoie de pași hotărâți pentru implementarea măsurilor de dezvoltare economică și pentru curățarea instituțiilor”, a punctat Maia Sandu.

Amintim că Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri, 3 iulie 2026, demisia, după opt luni. Acesta a preluat conducerea Executivului de la Chișinău într-un moment de maximă importanță pentru parcursul european al Republicii Moldova, mandatul său de doar opt luni fiind marcat de o dinamică politică intensă și de provocări majore pe dimensiunea economică și socială.

1. Investit în funcție cu sprijinul total al majorității parlamentare PAS, Alexandru Munteanu a fost promovat ca un manager orientat spre rezultate, având misiunea principală de a debloca proiecte majore de infrastructură, de a relansa economia post-criză și de a gestiona faza tehnică a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană. Profilul său, perceput inițial ca fiind mai degrabă tehnocrat decât politic, trebuia să ofere stabilitate într-o perioadă complexă.

2. Pe parcursul celor opt luni de mandat, Cabinetul condus de Munteanu a reușit să mențină un dialog extrem de dinamic cu partenerii externi. Sub auspiciile guvernului său, Republica Moldova a avansat semnificativ în obținerea de finanțări europene prin instrumente strategice.. Chiar în ultimele luni, ministerele de resort au accelerat proiecte istorice de infrastructură transfrontalieră cu România, inclusiv deblocarea licitațiilor și semnarea acordurilor extinse pentru primii kilometri de autostradă din vestul țării (traseul spre Iași) și pentru megaterminalul logistic de la Ungheni.

3. Punctele de fractură: Politica fiscală, salarizarea și presiunea anticorupție În ciuda succeselor diplomatice și de infrastructură, în interiorul arcului guvernamental au început să apară disensiuni majore legate de politicile interne. Schimbările propuse la politica fiscală pentru companii și, mai ales, modificările sensibile aduse legii salarizării din sectorul public au atras critici aspre din partea societății civile și a unor grupuri profesionale, generând ezitări la nivelul deciziei executive.