BILANȚ // Conducerea R. Moldova timp de 30 de ani: 15 premieri, 13 președinți de Parlament și șase șefi de stat

Pe 27 august 2021 marcăm 30 de ani de la proclamarea Independenței R. Moldova.

În cei 30 de ani de când s-a desprins de URSS, R. Moldova a avut în total 15 premieri, 13 președinți de Parlament și șase șefi de stat, fără a lua în calcul persoanele care au deținut interimatul acestor funcții.

Cel mai longeviv președinte al R. Moldova a fost comunistul Vladimir Voronin (două mandate, opt ani), iar persoana care a deținut cel mai mult funcția de premier a fost tot un comunist - Vasile Tarlev (șapte ani).

În prezent, R. Moldova are, pentru a doua oară în istoria sa de 30 de ani, exponenții aceluiași partid în funcția de șef de stat, spicher și premier - Maia Sandu, Igor Grosu și, respectiv, Natalia Gavrilița de la Partidul Acțiune și Solidaritate. Președinta Maia Sandu a renunțat la aparteneța sa politică odată cu accederea în funcția de șef al statului.

CITIȚI și PROGRAM // Depuneri de flori, paradă militară și concerte: Evenimentele organizate la Chișinău pe 27 august, cu prilejul celor 30 de ani de independență ai R. Moldova

Ziarul NAȚIONAL vă propune să vă amintiți numele celor care au deținut sau dețin „frâiele” independenței R. Moldova:

Premierii R. Moldova de la Independență până în prezent:



1.Valeriu Muravschi: 27 august 1991 - 1 iulie 1992 (Frontul Popular din Moldova)

2.Andrei Sangheli: 1 iulie 1992 - 24 ianuarie 1997 (Partidul Democrat Agrar din Moldova)

3.Ion Ciubuc: 24 ianuarie 1997 - 5 februarie 1999 (Alianța pentru Democrație și Reforme)

*Serafim Urechean (interimar): 5 februarie 1999 - 19 februarie 1999 (Independent)

4.Ion Sturza: 19 februarie 1999 - 12 noiembrie 1999 (Alianța pentru Democrație și Reforme)

*Valeriu Bobuțac (interimar) 12 noiembrie 1999 - 21 decembrie 1999 (Independent)

5.Dumitru Braghiș: 21 decembrie 1999 - 19 aprilie 2001 (Partidul Democrației Sociale)

6.Vasile Tarlev: 19 aprilie 2001 - 31 martie 2008 (Partidul Comuniștilor)

7.Zinaida Greceanîi: 31 martie 2008 - 14 septembrie 2009 (Partidul Comuniștilor)

*Vitalie Pîrlog (interimar): 14 septembrie 2009 - 25 septembrie 2009 (Partidul Comuniștilor)

8.Vladimir Filat: 25 septembrie 2009 - 25 aprilie 2013 (Partidul Liberal Democrat din Moldova)

9.Iurie Leancă: 25 aprilie 2013 - 18 februarie 2015 (Partidul Liberal Democrat din Moldova)

10.Chiril Gaburici: 18 februarie 2015 - 22 iunie 2015 (Independent)

*Natalia Gherman (interimar): 22 iunie 2015 - 30 iulie 2015 (Partidul Liberal Democrat din Moldova)

11.Valeriu Streleț: 30 iulie 2015 - 30 octombrie 2015 (Partidul Liberal Democrat din Moldova)

*Gheorghe Brega (interimar): 30 octombrie 2015 - 20 ianuarie 2016 (Partidul Liberal)

12.Pavel Filip: 20 ianuarie 2016 - 8 iunie 2019 (Partidul Democrat)

13.Maia Sandu: 8 iunie 2019 - 14 noiembrie 2019 (Partidul Acțiune și Solidaritate)

14.Ion Chicu: 14 noiembrie 2019 - 23 decembrie 2020 (propus de Partidul Socialiștilor)

*Aureliu Ciocoi (interimar): 31 decembrie 2020 - 6 august 2021

15.Natalia Gavrilița: 6 august 2021 - prezent (Particul Acțiune și Solidaritate)

Președinții de Parlament de la Independență până în prezent:

1.Alexandru Moșanu: 27 august 1991 - 2 februarie 1993 (Frontul Popular)

2.Petru Lucinschi: 4 februarie 1993 - 9 ianuarie 1997 (Partidul Democrat Agrar)

3.Dumitru Moțpan: 5 martie 1997 - 23 aprilie 1998 (Partidul Democrat Agrar)

4.Dumitru Diacov: 23 aprilie 1998 - 20 martie 2001 (Partidul Democrat Agrar)

5.Eugenia Ostapciuc - 20 martie 2001 - 24 martie 2005 (Partidul Comuniștilor)

6.Marian Lupu: 24 martie 2005 - 5 mai 2009 (Partidul Comuniștilor)

7.Vladimir Voronin: 12 mai 2009 - 28 august 2009 (Partidul Comuniștilor)

8.Mihai Ghimpu: 28 august 2009 - 28 decembrie 2010 (Partidul Liberal)

9.Marian Lupu: 30 decembrie 2010 - 25 aprilie 2013 (Partidul Democrat)

*Liliana Palihovici (interimar): 25 aprilie 2013 - 30 mai 2013 (Partidul Liberal Democrat din Moldova)

10.Igor Corman: 30 mai 2013 - 29 decembrie 2014 (Partidul Democrat)

11.Andrian Candu: 23 ianuarie 2015 - 24 februarie 2019 (Partidul Democrat)

12.Zinaida Greceanîi: 8 iunie 2019 - 11 iulie 2021 (Partidul Socialiștilor)

13.Igor Grosu: 29 iulie 2021 - prezent (Partidul Acțiune și Solidaritate)

Președinții R. Moldova de la Independență până în prezent:

1.Mircea Snegur: 3 septembrie 1990 – 15 ianuarie 1997 (Neafiliat politic)

2.Petru Lucinschi: 15 ianuarie 1995 – 7 aprilie 2001 (Partidul Democrat Agrar)

3.Vladimir Voronin: 7 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009 (Partidul Comuniștilor)

*Mihai Ghimpu (interimar): 11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010 (Partidul Liberal)

*Vlad Filat (interimar): 28 decembrie - 30 decembrie 2010 (Partidul Liberal Democrat din Moldova)

*Marian Lupu (interimar): 30 decembrie 2010 - 23 martie 2012 (Partidul Democrat)

4.Nicolae Timofti: 23 martie 2012 - 23 decembrie 2016 (Neafiliat politic)

5.Igor Dodon: 23 decembrie 2016 - 16 noiembrie 2020 (Partidul Socialiștilor)

6. Maia Sandu: 16 noiembrie 2020 - prezent (Partidul Acțiune și Solidaritate)

D E C L A R A Ţ I A DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA:

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale", iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotarîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaraţia suveranitatii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;

TINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ

solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international şi practicii existente în lume în această materie;

ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;

CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

HOTARĂŞTE că pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova, 27 august 1991