Bătălia pe paturi la Floreasca: suspendarea Medicinei Interne deschide drumul pentru mai multe transplanturi de cord

Numărul de paturi din spitale a ajuns subiect central pe agenda premierului Bolojan, care a cerut ”depunctarea” spitalelor ce nu au suficienți pacienți pentru a ocupa aceste paturi. La polul opus se află spitalele care nu fac față fluxului mare de bolnavi. Între secțiile acestor unități se desfășoară o adevărată bătălie pentru paturile disponibile.

La Spitalul Floreasca, disputa a început în urmă cu trei ani și s-a încheiat vineri, 24 iulie, printr-o decizie a DSP. În aceeași zi, un comunicat al Ministerului Sănătății a alarmat presa și publicul, fără a explica însă clar de ce există probleme cu autorizația sanitară de funcționare într-una dintre secțiile spitalului de Urgență.

Începând de astăzi, internările au fost sistate în Secția de Medicină Internă, a cărei activitate va fi suspendată pe toată durata lunii august. Un comunicat postat pe site-ul Ministerului Sănătății a anunțat că, în urma unui control efectuat la Floreasca, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a dispus: actualizarea structurii spitalului în funcție de spațiile existente și numărul real de paturi; alocarea unui spațiu corespunzător pentru sala de pansamente; finalizarea lucrărilor de renovare necesare; continuarea demersurilor pentru extinderea spațiilor și conformarea acestora la cerințele legale.

„Este inadmisibil ca probleme administrative și neconcordanțele dintre situația reală din spital și autorizația sanitară de funcționare să afecteze pacienții și accesul acestora la servicii medicale. Problemele constatate nu au apărut peste noapte și trebuiau rezolvate de mult timp”, a transmis ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, în același comunicat.

Rămân însă întrebări importante: care sunt concret problemele administrative, ce neconcordanțe există între situația reală și autorizația sanitară de funcționare, cum se explică faptul că un spital de talia Urgenței din Capitală nu are un spațiu adecvat pentru sala de pansamente și ce lucrări de renovare sunt obligatorii pentru ca secția să poată fi redeschisă?

Pacienții care au fost tratați sau care vor ajunge la Urgență nu au motive să-și facă griji. Închiderea unei secții și amenzile aplicate de inspectorii sanitari nu înseamnă că la Floreasca au fost identificate nereguli în actul medical. După cum a precizat și ministrul Sănătății, problemele sunt strict de natură administrativă.

Mai exact, la mijloc se află o luptă între secții pentru paturile intens solicitate, dar și lipsa de autoritate reală a conducerilor interimare ale spitalelor.

În urmă cu trei ani, conducerea Spitalului a decis să transfere șase paturi de la secția de Medicină Internă la secția de Chirurgie Cardiovasculară, care ducea lipsă de spațiu, deși era una dintre cele mai solicitate secții din București, nu doar din cadrul spitalului Floreasca. Chirurgii acestei secții sunt singurii din Capitală care realizează transplant cardiac, iar intervențiile pe inimă și pe vasele mari nu pot fi efectuate nici în ambulator, nici cu spitalizare de zi.

Ministerul Sănătății a aprobat transferul prin Ordin de Ministru, iar Direcția de Sănătate Publică a emis noua autorizație sanitară de funcționare. Aceasta nu a fost însă respectată. Secția de Medicină Internă a continuat să ”țină” cele șase paturi, până la controlul DSP, care a constatat că saloanele Chirurgiei Cardiovasculare erau ocupate de pacienți internați la Medicină Internă. Spațiile nu fuseseră reconfigurate conform noii autorizații sanitare, cu sală de pansamente, laborator de ecografie cardiacă etc. De altfel, nici nu aveau cum să fie modificate astfel încât să corespundă cerințelor unei secții de chirurgie, atâta vreme cât erau ocupate de Interne.

Șefa secției de Medicină Internă, prof. dr. Camelia Diaconu, a susținut că adresabilitatea este foarte mare, la fel și gradul de ocupare a paturilor, în timp ce în secția de Chirurgie, condusă de prof. dr. Horațiu Moldovan, gradul de ocupare ar fi mai redus.

Chirurgii au replicat că, deoarece secția de Interne figurează în acte cu 6 paturi mai puțin, rezultă artificial un grad de ocupare mai mare, raportat la numărul de pacienți. Domeniul chirurgiei cardiovasculare nu permite intervenții zilnice de transplant, însă se află în plină dezvoltare, mai ales datorită eforturilor echipei de aici. În plus, cazurile grave tratate de chirurgi sunt mai bine ”punctate” de Casa de Asigurări decât internările la Medicală, contribuind mai substanțial la bugetul spitalului.

”Conducerea Spitalului Clinic de Urgență București – Floreasca are obligația de a implementa integral măsurile dispuse și de a readuce secția de medicină internă în stare de funcționare, cu respectarea tuturor prevederilor legale și a standardelor de siguranță pentru pacienți și personalul medical”, anunță Ministerul Sănătății, în comunicatul din care am mai citat.

Prin urmare, de la 1 septembrie, după reconfigurarea spațiilor comune celor două secții și a unor camere (prin pereți de rigips), vor putea fi făcute din nou internări. Atât în saloanele care rămân la Interne, cât și în cele trei saloane cu care se extinde secția de Chirurgie Cardiovasculară.

Faptul că decizia conducerii de la Floreasca și a Ministerului Sănătății nu a fost aplicată timp de trei ani, până la controlul DSP de ieri, evidențiază raporturile reale de putere din spitalele conduse de manageri interimari. În același timp, criza de paturi din centrele de înaltă specializare și performanță contrastează puternic cu excesul de paturi din spitalele fără pacienți, menținute artificial în funcțiune, o ”problemă care nu a apărut peste noapte și care trebuia rezolvată de mult timp”.