ANCHETĂ // Atacurile care au avut loc în Noua Zeelandă asupra unor moschei NU puteau fi evitate

Atacurile care au avut loc anul trecut în Noua Zeelandă asupra unor moschei din Christchurch nu puteau fi evitate, a conchis marţi un raport al anchetei asupra acestor atacuri, informează AFP și Agerpres.

Comisia regală, instanţa dotată cu cele mai mari puteri de investigaţie conform legislaţiei neozeelandeze, a îndemnat cu toate acestea la schimbări radicale în materie de antiterorism, ca răspuns la acest carnagiu în timpul căruia 51 de enoriaşi au fost ucişi de un adept al doctrinei privind supremaţia rasei albe.

Acest raport de 800 de pagini a subliniat de asemenea că serviciile de spionaj s-au concentrat de o manieră „necorespunzătoare" asupra islamului radical, neglijând ameninţarea teroristă reprezentată de extremiştii de dreapta.

Raportul conchide că autorităţile nu puteau preveni atacurile din Christchurch, subliniind că înainte de acestea informaţiile incomplete disponibile cu privire la Brenton Tarrant, autorul atacurilor, nu erau suficiente pentru a lăsa să se creadă că el reprezintă o ameninţare.

„Nu exista niciun mijloc plauzibil de a-l detecta, poate doar din întâmplare", subliniază raportul cu privire la această zi de martie 2019, în timpul căreia Tarrant, un australian, a ucis cu sânge rece enoriaşii care participau la rugăciunea de vineri.

Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a salutat raportul şi s-a angajat să examineze cele 44 de recomandări ale acestuia. Cu toate acestea, ea a ţinut să amintească faptul că executivul său a criticat deja laxismul privind legislaţia asupra armelor de foc, laxism subliniat în acest raport şi care i-a permis lui Tarrant să se doteze cu un veritabil arsenal de arme de tip militar.

Tarrant a fost condamnat la sfârşitul lui august la închisoare pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată, după ce a pledat vinovat de 51 de omucideri, 40 de tentative de omucidere şi un act terorist.

Raportul asupra acestui carnagiu fără precedent din istoria Noii Zeelande trebuia să fie iniţial dat publicităţii în decembrie 2019. Într-o primă etapă el a fost întârziat din cauza cantităţii considerabile de probleme de analizat, apoi de pandemia de coronavirus.

Condusă de judecătorul William Young şi de fosta diplomată Jacqui Caine, comisia a intervievat peste 400 de persoane.