ANALIZĂ // Trei moduri în care Rusia și-a demonstrat incompetența militară în Ucraina. Probleme mari „a doua cea mai performantă” armată din lume

La doar două săptămâni după invazia declanșată de Rusia în Ucraina devenise deja aparent că forțele armate ruse se confruntă cu eșecuri - atât tehnice cât și strategice - care poate erau de neașteptat din partea uneia dintre cele mai mari forțe militare din lume, scrie The Conversation, ciatat de Hotnews.ro.

Există mai multe aspecte care pot fi analizate în legătură cu randamentul slab al forțelor armate rusești în Ucraina până în momentul de față, precum incapacitatea de a combate eficace dronele ucrainene sau eșecul de a purta tipul de război cibernetic la care se așteptau specialiștii.

Însă eșecurile din trei categorii specifice merită o analiză mai amănunțită.

Eșecuri organizatorice

Prima problemă care a devenit evidentă rapid a fost randamentul slab al forțelor armate ruse. În anumite momente a existat o lipsă completă a sprijinului logistic pentru forțele din linia întâi, ducând la încetinirea ofensivei rusești și uneori la împotmolirea completă a acesteia.

Au existat numeroase relatări despre tancuri și vehicule blindate rusești care au rămas fără combustibil, punându-i pe soldații ruși în ipostaza de a cere, rechiziționa sau fura carburanți pentru a putea să-și continue înaintarea.

Soldații ruși, mulți dintre ei recruți, au fost nevoiți să caute mâncare, existând relatări despre unii care au furat găini și militari ai forțelor speciale care au spart magazine pentru a lua mâncare.

Există informații potrivit cărora rațiile oferite trupelor rusești ar fi fost suficiente pentru doar câteva zile și au existat imagini video cu rații expirate de ani de zile.

Rusia a avut o perioadă semnificativă de timp să își pregătească invazia și să mute sprijin logistic în loc, masând trupe la granița cu Ucraina timp de luni de zile.

Însă scenele cu convoaie enorme împotmolite, incapabile să înainteze, arată o gestionare uluitor de incompetentă din partea Rusiei. Aceste eșecuri logistice sunt la fel de rușinoase pentru Rusia pe cât sunt de benefice pentru Ucraina.

Au existat de asemenea eșecuri extraordinare privind comunicațiile, atât între unitățile militare, cât și față de soldați înaintea conflictului.

După stadiile inițiale ale invaziei au apărut informații despre numeroșii soldați ruși care nu aveau idee despre faptul că invadează Ucraina.

Unii soldați ruși capturați au susținut că aveau impresia că era un exercițiu militar, până în momentul în care au ajuns sub focul unităților ucrainene.

De asemenea, numeroase comunicații ruse au fost transmise pe canale necriptate. Bombardiere rusești care au transmis pe frecvențe radio înalte au fost interceptate de amatori pasionați de radio. Până și comunicațiile între unitățile ruse de la sol sunt transmise deschis, fiind ușor interceptate de Ucraina.

Per total, aceste lucruri ilustrează o imagine clară privind incompetența Rusiei. La toate acestea s-a adăugat și lipsa de moral (a numeroșilor soldați ruși care se predau sau își abandonează vehiculele și echipamentul) care a exacerbat doar efectele randamentului slab al forțelor armate ruse.

Lipsa supremației aeriene

Unul dintre cele mai semnificative eșecuri ale Rusiei, și posibil cel mai dăunător pentru campania sa, a fost incapacitatea de a obține superioritatea aeriană.

În termeni militari acest lucru se referă la situația de a avea un grad de dominație suficient pentru a derula operațiuni aeriene (precum susținerea unităților de la sol sau lovituri aeriene) fără interferențe semnificative din partea adversarilor și a sistemelor lor de apărare antiaeriană.

Înainte de declanșarea invaziei exista așteptarea ca Rusia să obțină rapid superioritatea aeriană. Acest lucru se datora faptului că, pe hârtie, Forțele Aeriene ale Rusiei sunt vast superioare celor ale Ucrainei.

Înainte de invazie Ucraina avea a șaptea forță aeriană ca mărime din Europa. Deși asta sună puternic - și în termeni relativi este - numărul total al aeronavelor ucrainene de toate tipurile (de luptă, sprijin aerian, elicoptere, transport și altele) se ridica la doar 200.

Spre comparație, Rusia avea în jur de 1.500 de avioane doar din categoria celor de luptă. În plus, majoritatea avioanelor din componența forțelor armate ucrainene sunt aeronave mai vechi din perioada sovietică, Kievul având 50 de avioane MiG-29 și 32 de Su-27.

Rusia folosește versiuni moderne ale aeronavelor sovietice, precum Su-30, Su-33 și Su-35 (variante modernizate ale Su-27 folosit de Ucraina).

Rusia are de asemenea avioane de atac la sol moderne precum Su-34 (o altă variantă a Su-27, optimizat pentru operațiuni de atac la sol) și bombardiere strategice cu rază lungă precum Tu-22, Tu-95 și Tu-160.

Însă unele imagini apărute după declanșarea invaziei sugerează că până și avioanele rusești de atac la sol se bazează pe unități GPS comerciale. Dacă acest lucru este adevărat, el doar întărește lipsa de abilitate a Rusiei.

Serviciile de informații ale Statelor Unite anticipau cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului că o invazie va începe cu un asalt devastator al Rusiei asupra capabilităților aeriene ale Ucrainei.

Însă la aproape 3 săptămâni de la izbucnirea conflictului, Ucraina încă ar poseda grosul apărării sale aeriene și cu rachete. Acest lucru a ridicat semne de întrebare cu privire la motivul pentru care Rusia nu se folosește pe deplin de puterea sa aeriană. Rezervă o parte a ei în cazul extinderii conflictului?

Indiferent care ar fi motivul, lipsa superiorității aeriene a Rusiei în primele stadii ale conflictului ar putea fi una dintre cele mai importante erori strategice care i-au ajutat pe apărătorii ucraineni.

Avioanele rusești au probleme în a oferi sprijinul necesar forțelor terestre, oferindu-le forțelor ucrainene o cale de a contracara înaintarea Rusiei.

Randamentul și eșecul armamentului rusesc

Capabilitățile ofensive de ultimă generație ale Rusiei au dat de asemenea un randament dezamăgitor. Stadiile inițiale ale invaziei au inclus bombardamente strategice ale unor ținte ucrainene cu rachete de croazieră și rachete balistice cu rază scurtă Iskander.

Rapoartele sugerează că, până pe 1 martie, Rusia a lansat până la 320 de rachete asupra Ucrainei, majoritatea fiind rachete balistice cu rază scurtă Iskander - făcând din atac cel mai mare și intens bombardament cu rachete cu rază scurtă ce a avut loc vreodată între două state.

Se estimează că rachetele Iskander au o rază de până la 500 de kilometri și o precizie de 2-5 metri. Înainte de invazie era așteptat ca sistemul de rachete Iskander să se dovedească unul eficace și devastator.

Însă, în mod curios, randamentul său a lăsat de dorit.

De exemplu, rachetele Iskander au fost folosite pentru atacarea bazelor aeriene ucrainene, distrugerea pistelor de aterizare și împiedicarea Forțelor Aeriene ale Ucrainei să opereze eficace. Însă după cum se poate vedea în imaginile de mai jos, precizia anterior aclamată a rachetelor Iskander este mult mai puțin impresionantă decât era anticipat.



Pe măsură ce conflictul a avansat, Rusia a început să folosească tot mai des sisteme de arme mai puțin performate, precum bombe neghidate și bombe cu dispersie.

Acest lucru ar putea arăta fie că Rusia are un număr limitat de arme de ultimă generație sau că oficialii militari de la Moscova le țin în rezervă în cazul escaladării conflictului. Presa americană scria însă la sfârșitul săptămânii trecute că Moscova a cerut ajutor militar Chinei.

În pofida tuturor probabilităților, Forțele Aeriene ale Ucrainei rămân în luptă. Rusia va învăța fără îndoială din greșelile sale și va încerca să le corecteze. Din păcate ea încă are avantajul cifrelor de partea sa, atât în ceea ce privește numărul de militari, cât și de echipamente.

Însă este probabil ca Rusia să nu mai poată susține conflictul pentru mult timp, mai ales dat fiind impactul pe care sancțiunile economice îl au asupra economiei ruse.

Pentru Ucraina întârzierile cauzate de erorile Rusiei ar putea să ducă la un deznodământ mai bun.