ANALIZĂ // Semnalul transmis Rusiei, marea miză a summit-ului NATO de la Vilnius

La doar 150 de kilometri de Rusia, în Vilnius - capitala Lituaniei, liderii alianței nord-atlantice se reunesc marți și miercuri într-un summit cu mize uriașe, în care sprijinul acordat Ucrainei, aderarea acesteia la NATO, sporirea prezenței militare în estul Europei, aprobarea unei noi generații de planuri de apărare în NATO și tergiversarea aderării Suediei la alianța nord-atlantică vor fi subiectele fierbinți pe masa discuțiilor.

Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri de apărare care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, depăşind blocajul din partea Turciei, cu o zi înainte ca liderii să se reunească la summitul de la Vilnius, au declarat cinci diplomaţi pentru agenția Reuters.

Timp de decenii, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, în timp ce a purtat războaie mai mici în Afganistan şi Irak şi a simţit că Rusia post-sovietică nu mai reprezenta o ameninţare existenţială.

Dar, aminteşte Reuters, odată cu cel mai sângeros război din Europa de după 1945, care face ravagii chiar dincolo de graniţele sale, în Ucraina, NATO avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de un conflict care ar putea izbucni cu un adversar de aceeaşi talie, precum Moscova.

Turcia blocase aprobarea planurilor din cauza formulării folosite pentru locaţii geografice precum Cipru.

Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, statelor îndrumări cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câţiva ani pentru ca planurile să fie implementate pe deplin, deşi subliniază că alianţa poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că la summitul Alianţei de la Vilnius va fi aprobată „o nouă generaţie de planuri de apărare în NATO”, denumite generic „planuri regionale de apărare”, prin care „ţările NATO vor pune la dispoziţia comandanţilor Alianţei undeva spre 300.000 de militari gata să intervină, echipaţi, pregătiţi.”

Geaoana a spus că planurile „sunt împărţite în trei zone geografice: o zonă nordică, o zonă centrală şi o zonă sudică, din care fac parte Marea Neagră şi Marea Mediterană”.

„Este o veste foarte bună pentru România, reconfirmă valenţa multi-regională şi rolul pivot al ţării noastre la confluenţa unor zone de mare importanţă strategică pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană. Este o schimbare profundă a modului în care ne pregătim pentru eventuale situaţii neplăcute. Vorbim de mult mai multe trupe ale ţărilor NATO arondate către comandanţii militari NATO în caz de criză, conflict sau, Doamne fereşte, ceva mai sever”, a explicat Mircea Geoană.

NATO a decis să renunțe la cerința ca Ucraina să urmeze un Plan de acțiune pentru aderare (MAP) care stabilește obiectivele care trebuie îndeplinite înainte de a adera la alianța militară, a declarat luni ministrul ucrainean de externe, potrivit Reuters.

În declarațiile făcute în ajunul unui summit NATO, Dmitro Kuleba a spus că o astfel de măsură ar scurta calea Ucrainei spre aderarea la alianță.

„În urma unor discuții intense, aliații NATO au ajuns la un consens cu privire la eliminarea MAP din calea de aderare a Ucrainei. Salut această decizie mult așteptată care scurtează calea noastră către NATO. Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitația adresată Ucrainei de a deveni membru”, a spus ministrul de externe Dmitro Kuleba.

NATO nu a comentat imediat declarațiile lui Kuleba, dar o sursă AFP a confirmat informația. Aliații „sunt pregătiți" să renunțe la cerința privind planul de acțiune, dar acesta „este doar una dintre etapele procesului de aderare la NATO. Chiar dacă va fi eliminată, Ucraina va trebui să realizeze în continuare alte reforme înainte de a adera la NATO", a declarat sursa.

Preşedintele ucraineran Volodimir Zelenski - care urmează să fie prezent în persoană la summit - a anunţat că nu se aşteaptă ca Ucraina să adere la NATO înaintea de sfîrşitul războiului, însă el şi-a exprimat speranţa ca summitul NATO să dea un „semnal clar” Ucrainei.

Mizele României și ce va susține la summit Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis va participa la summitul NATO la trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific.

Conform recentei decizii CSAT, la Vilnius, Președintele Klaus Iohannis „va aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică, așa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României”.

În cadrul CSAT, „a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic”.

De asemenea, un obiectiv important al României vizează sprijinul politic și practic pentru Ucraina, precum și realizarea de progrese concrete în direcția aderării sale la NATO.

Sursa: Hotnews.ro