ANALIZĂ // Prioritățile viitorul Guvern al R. Moldova după alegerile cruciale din 28 septembrie. „Este o cursă contra cronometru”

Noi linii electrice și parcuri eoliene; urmăriri penale rapide ale presupușilor sabotori susținuți de Rusia; câștigarea încrederii cetățenilor. Sunt unele dintre lucrurile care au loc în ultima perioadă în Republica Moldova, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Guvernul Moldovei se concentrează pe următoarele sale bătălii pentru a-și asigura un viitor în Europa și pentru a scăpa de sub influența Rusiei, arată o analiză a agenției de presă Reuters.

După triumful partidului de guvernământ pro-UE la alegerile parlamentare cruciale de duminică, oficialii actuali și foști și-au exprimat atât ușurarea, cât și urgența cu privire la ceea ce au descris ca fiind o șansă istorică.

„Aceasta este o cursă contra cronometru”, a spus Olga Roșca, consiliera de politică externă a președintei Maia Sandu, referindu-se la obiectivul Chișinăului de a adera la UE până în 2030.

Fără alegeri naționale în următorii trei ani, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu trebuie să se bazeze acum pe succesele timpurii și să abordeze punctele nevralgice pe termen lung, de la securitatea energetică la diviziunile politice.

Și deși Uniunea Europeană a salutat rezultatul alegerilor, aderarea este considerată ca fiind dificilă și poate dura mulți ani, necesitând atât reforme ample, cum ar fi curățarea sistemului judiciar, cât și eforturi detaliate, cum ar fi alinierea unei multitudini de reglementări.

Într-o țară în care puterea politică a alternat între partidele pro-europene și cele pro-ruse de decenii – și unde Moscova are încă trupe staționate într-o regiune separatistă pro-rusă – autoritățile spun că trebuie să rămână vigilente.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, care a trimis o misiune de observare în Moldova, a numit amenințările hibride din partea Rusiei în perioada premergătoare votului ca fiind „fără precedent”.

Moscova a negat că ar fi încercat să influențeze votul pentru a submina orientarea Moldovei către Occident și spune că acuzațiile fac parte dintr-o campanie de stimulare a sentimentului anti-rusesc. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că el crede că alegerile au fost manipulate în mod deschis, dar nu a oferit detalii.

Presupusele încercări rusești de a cumpăra voturi, de a răspândi dezinformarea și de a stârni proteste au eșuat grație coordonării strânse între agențiile de securitate, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful Poliției din Moldova.

Pedepsele mai aspre împotriva cumpărării de voturi i-au descurajat pe potențialii infractori, iar perchezițiile extinse privind finanțarea ilegală a partidelor și eforturile de perturbare a alegerilor au fost făcute publice pe larg.

Cu toate acestea, Sandu și alți oficiali de rang înalt spun că ingerințele susținute de Moscova nu se vor încheia.

Cernăuțeanu a spus că o cheie pentru prevenirea viitoarelor eforturi de destabilizare ar fi asigurarea urmăririi penale rapide a celor arestați în ultimele săptămâni. Cazurile care implicau încălcări de nivel inferior din alegerile anterioare au zăcut ani de zile, dar noii suspecți includ organizatori de nivel superior, unii dintre ei foști ofițeri de poliție.

Timp de decenii, dependența Moldovei de energia rusească a fost cea mai mare slăbiciune a sa, Moscova putând crește sau scădea prețurile pentru a recompensa sau pedepsi guvernele de la Chișinău. Influența Moscovei asupra energiei a fost în sfârșit slăbită în ultimii trei ani, Moldova primind acum provizii din România și Ucraina.

Dar acest lucru necesită în continuare revizuirea unei rețele învechite și construirea de noi linii electrice majore peste dealurile Moldovei pentru a consolida conexiunile cu sistemul european.

Prețurile mai mari la energie au redus standardele de viață într-una dintre cele mai sărace țări din Europa. Oficialii speră să mențină tarifele scăzute prin dezvoltarea unui sector al energiei regenerabile, a declarat Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Moldova.

Capacitatea eoliană și solară a crescut deja de peste cinci ori în ultimii ani, a spus el, ajungând la aproape 800 de megawați de la aproximativ 120. Obiectivul guvernamental pentru sfârșitul deceniului este ca 30% din energia Moldovei să provină din surse regenerabile. Casele, școlile și spitalele, multe datând din epoca sovietică, vor necesita o izolare mai bună.

„Societatea a început să înțeleagă că, într-adevăr, Rusia folosea întotdeauna energia ca armă împotriva Moldovei”, a spus Junghietu.

Apropierea de cei nemulțumiți

Deși PAS a avut în general rezultate bune în întreaga țară, diviziunile politice persistă, parțial între majoritatea vorbitoare de limbă română și minoritățile vorbitoare de limbă rusă.

Blocul „patriotic” prorus a obținut totuși 24% din voturi, învingând PAS cu un număr dublu de procente în unele districte nordice, cum ar fi orașul industrial Bălți. În Găgăuzia, o mică regiune autonomă a minorității etnice vorbitoare de limbă turcică din sud, Blocul Patriotic a obținut 82% față de doar 3% pentru PAS.

Opoziția a reușit să exploateze nemulțumirile economice și incertitudinea cu privire la costul unor legături mai strânse cu UE. La un referendum de anul trecut, votanții au susținut aderarea la UE, dar cu o marjă foarte mică.

Dumitru Alaiba, un fost viceprim-ministru care supraveghea dezvoltarea economică și digitalizarea, a spus că guvernul trebuie să urmărească o campanie extinsă la nivel local pentru a demonstra modul în care un viitor în Europa va avea un impact pozitiv asupra vieții moldovenilor.

„Este o muncă de o generație întreagă”, a spus el.

Pe măsură ce se apropie de pragul UE, Moldova ar putea fi nevoită să abordeze în sfârșit o altă provocare pe care a amânat-o mult timp: soarta regiunii sale estice Transnistria, unde separatiștii pro-ruși s-au rupt de sub conducerea Chișinăului într-un scurt război la începutul anilor 1990.

Deși conflictul rămâne liniștit și temerile legate de o extindere a războiului din Ucraina s-au dovedit până acum nefondate, nu a existat practic niciun progres în rezolvarea impasului timp de decenii.

Al treilea cel mai mare oraș al Moldovei, unele dintre cele mai importante situri industriale ale țării și o lungă porțiune din granița sa cu Ucraina rămân toate în afara controlului guvernului, protejate de o mică garnizoană de trupe rusești.

„Nu mai avem nicio scuză să nu ne ocupăm de această problemă”, a spus Anastasia Pociumban de la Consiliul German pentru Relații Externe.