Americanii opresc bombardamentele în Iran a doua noapte la rând, pe fondul lipsei de muniţie și al temerilor privind escaladarea războiului în Golf

Niciun bombardament american nu a fost semnalat în Iran în noaptea de sâmbătă spre duminică, marcând a doua noapte consecutivă de pauză în ostilităţi, în timp ce presa americană evocă o posibilă lipsă de muniţie după aproape cinci luni de război.

După ce preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că ia în calcul bombardamente şi mai puternice în Iran, armata americană nu a comunicat duminică în zori niciun nou atac, contrar aşteptărilor alimentate de retorica sa.

În acelaşi timp, Iranul nu a revendicat niciun fel de atac împotriva vecinilor săi de la Golful Persic, iar statele din regiune nu au emis alerte nocturne sau avertismente privind posibile lovituri.

Donald Trump declara, în timp ce ameninţa Iranul cu noi atacuri, că dialogul cu Teheranul nu a fost întrerupt şi că canalele de comunicare rămân deschise.

"De fapt vorbim cu ei în acest moment", a afirmat el, referindu-se la liderii iranieni.

"Cred că ei devin tot mai serioşi de-a lungul zilelor, poate dintr-un motiv evident", a adăugat preşedintele american, făcând trimitere la bombardamentele americane şi la presiunea militară.

The New York Times, citând două surse apropiate dosarului, dezvăluie că Guvernul american este îngrijorat de scăderea stocurilor de sisteme de interceptare a rachetelor de tip Patriot şi a altor echipamente defensive care protejează ţările de la Golful Persic, vizate de Iran în represalii la atacurile americane.

Acelaşi cotidian newyorkez relatează, de asemenea, existenţa unor temeri serioase cu privire la o posibilă escaladare a conflictului, pe fondul acestei vulnerabilităţi defensive.

"PAUZĂ"

Un post de televiziune american, care citează o sursă din Departamentul Apărării al Statelor Unite, susţine că operaţiunile militare împotriva Iranului sunt "în pauză", fiind invocate aceleaşi motive legate de muniţie şi capacităţile de apărare.

Războiul din Orientul Mijlociu, declanşat la 28 februarie printr-o campanie de bombardamente ale Israelului şi Statelor Unite în Iran, s-a soldat până acum cu mii de morţi în întreaga regiune şi cu distrugeri majore.

Conflictele au zguduit economia mondială prin blocarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran şi Peninsula Arabică. Această rută maritimă, care înainte de război era tranzitată de aproximativ o cincime din comerţul mondial cu hidrocarburi, a devenit un punct nevralgic.

Un protocol al unui acord, semnat la 17 iunie de către Statele Unite şi Iran şi dublat de un armistiţiu, prevedea deschiderea unui ciclu de negocieri de 60 de zile. Documentul, menit să deschidă calea unei detensionări, a fost însă făcut ţăndări la mai puţin de o lună după intrarea sa în vigoare.

De două zile, o aparentă acalmie pare să se fi instalat în zona Golfului Persic. Totuşi, în paralel, un nou front al războiului a fost deschis după reluarea, la 13 iulie, a ostilităţilor dintre Arabia Saudită şi rebelii huthi din Yemen, susţinuţi de Teheran.

Controlul spaţiului aerian al Yemenului a devenit miza centrală a acestei dispute şi a provocat o nouă criză regională.

Iranul a trimis la Sanaa un avion la bordul căruia se afla o delegaţie rebelă, fără a cere autorizarea Arabiei Saudite, contrar practicii din ultimii zece ani. Acest gest a declanşat atacuri atribuite regatului asupra aeroportului din Sanaa.

Ca reacţie, huthi au lovit teritoriul saudit pentru prima oară din 2022, extinzând astfel aria confruntărilor şi reaprinzând tensiunile militare în zona de frontieră.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, i-a îndemnat pe beligeranţi la "dialog" şi a apreciat că nu există "o soluţie militară" la acest conflict, subliniind că numai negocierile pot duce la o ieşire durabilă din criză.