Ambiția lui Putin de a „denazifica” Ucraina îi va costa scump pe ruși. Economia Rusiei pierde 15 ani de progres economic şi 30 de ani de integrare cu Europa din cauza SANCȚIUNILOR

Rusia este pe cale să piardă 15 ani de progres economic şi 30 de ani de integrare cu Europa. Şi asta doar din cauza sancţiunilor care îi sunt impuse de occidentali ca represalii la războiul pe care îl duce în Ucraina, scrie La Tribune, citat de Rador.

Printre sectoarele deosebit de afectate se numără cel auto, vânzările de maşini noi neîncetând să se prăbuşească din martie. Inflaţia este în continuare foarte ridicată în ţară, peste 17%, deşi a scăzut uşor faţă de aprilie.

Potrivit unui raport al Institutului Finanţelor Internaţionale (IIF, Institute of International Finance) publicat miercuri, 8 iunie, sancţiunile impuse Moscovei în urma invadării Ucrainei sunt pe cale să şteargă circa 15 ani de progres economic şi trei decenii de integrare cu Occidentul.

Sancţiunile financiare, în special reducerea capacităţii Moscovei de a-şi plăti datoria externă, creşterea preţurilor şi ieşirea unor companii strategice din ţară slăbesc cererea internă, „întunecând astfel perspectivele economice pe termen scurt, mediu şi lung”.

Autorii raportului notează că „unele dintre consecinţele cele mai semnificative urmează încă să se facă simţite”. În ultima sa analiză, IIF prevede că economia rusă se va contracta cu 15% în acest an şi cu încă 3% în 2023.

Totuşi, impactul sancţiunilor rămâne greu de prevăzut, atât sunt de schimbătoare pe de o parte, cu potenţiale noi sancţiuni şi, pe de altă parte, o posibilă ripostă a Rusiei, în special în sectorul energiei.

Elina Ribakova, economistă la IIF, a arătat de asemenea că sancţiunile bulversează lanţurile de valoare mondiale. Ea vede o „dezintegrare a 30 de ani de investiţii şi de conexiuni cu Europa”.

Potrivit vicepreşedintelui executiv al IIF, Clay Lowery, evalurea eficacităţii sancţiunilor impuse Rusiei depinde de ce încearcă să realizeze guvernele.

„Dacă prin succes se înţelege a se dăuna economiei (...), atunci aceste sancţiuni au cu siguranţă un impact şi acesta ar urma să crească”, a declarat el.

„Totuşi, în trecut, sancţiunile nu au dovedit eficienţă pentru a schimba direcţia politică”, a adăugat acesta.

Producţia de automobile face parte din sectoarele industriale ruseşti care suferă cel mai mare impact al sancţiunilor occidentale.

Acest lucru se resimte la vânzările de maşini noi: în mai au fost vândute 24.268 de vehicule uşoare noi, potrivit cifrelor publicate de Association of European Businesses (AEB). Adică cu 52% mai puţine faţă de aprilie şi chiar 83,5% mai puţin la nivelul unui an.

Prăbuşirea vânzărilor a început în martie, ca urmare a impunerii de către ţările occidentale de grele sancţiuni pentru acest sector, interzicând în special exporturile de piese de schimb spre Rusia.

Retragerea din Rusia a mai multor mărci străine şi oprirea livrărilor de piese de schimb au de asemenea consecinţe grele, obligând multe fabrici locale să se oprească. În aprilie, producţia de automobile a scăzut cu 85,4% pe an.

De la intrarea, pe 24 februarie, a trupelor ruse în Ucraina, mulţi producători au anunţat oprirea vânzării de componente sau de maşini către Rusia sau oprirea producţiei pe teritoriul rus. Inflaţia şi instabilitatea rublei au redus de asemenea posibilităţile ruşilor de a cumpăra produse importate, cu atât mai mult maşini.

Sancţiunile occidentale faţă de Rusia la intrarea trupelor sale în Ucraina la sfârşitul lunii februarie au făcut să crească mult inflaţia. După ce a atins un record în aprilie, de 17,8%, ea a scăzut uşor în mai, la 17,1%, potrivit datelor Rosstat, serviciul de statistică al statului rus, publicate miercuri.

Creşterea preţurilor produselor alimentare a continuat să se accelereze, cu o creştere de 21,5% pe an în mai, în special la produsele de bază ca zahăr (+61,4%), cereale (+36,3%), paste (+29,2%), fructe şi legume (+26,3%).

Pe tot anul 2022, Banca centrală prevedea că inflaţia anuală ar putea atinge 23%, înainte de a încetini anul viitor şi a reveni la obiectivul de 4% în 2024. Ea a avut totuşi o încetinire mai rapidă decât se prognoza în mai.

La sfârșitul lunii mai, Vladimir Putin a dat asigurări că inflaţia nu va depăşi 15% până la sfârşitul lui 2022, anunţând în acelaşi timp creşteri ale pensiilor şi ale câştigurilor minime sociale.

Creşterea preţurilor a subminat deja considerabil puterea de cumpărare a ruşilor, care au economisit puţin şi au făcut să scadă cu aproape 10% pe an consumul în aprilie.

Între timp, Vladimir Putin își compară politicile cu cele ale țarului Petru cel Mare.