Ambasadorul Valeriu Chiveri: Ucraina speră la o pace dreaptă și garanții de securitate durabile

Conform raportului, conducerea Ucrainei și poporul ucrainean aspiră la o pace dreaptă și la garanții de securitate care să prevină izbucnirea unui nou conflict militar, conform IPN. „Rachetele și dronele continuă să lovească obiective civile, aproape zilnic. În legătură cu starea de spirit, trebuie să recunoaștem că trei ani de război au avut un impact asupra societății ucrainene. Există o oboseală acumulată și o dorință tot mai intensă de pace”, a declarat ambasadorul Valeriu Chiveri în emisiunea „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.

Diplomatul a precizat că, în Ucraina, activitățile economice și educaționale continuă, în ciuda contextului extrem de dificil. „În general, aici funcționează întreprinderile, școlile și grădinițele, dar doar dacă sunt prevăzute cu adăposturi. Inclusiv noi, la ambasadă, avem un adăpost pe care îl folosim atunci când sună alarmele. De la începutul conflictului, la Kiev, alarmele au sunat de 1600 de ori, iar în zona orașului au avut loc aproximativ 300 de explozii”, a mai spus Valeriu Chiveri.

Acesta a explicat că, în contextul discuțiilor internaționale despre pace, așteptările poporului ucrainean devin tot mai mari. Totuși, Chiveri a subliniat că ucrainenii doresc o pace justă și asigurarea că Rusia nu va ataca din nou, odată ce își va reface capacitățile militare. „Ultimele evoluții sugerează posibilitatea unei păci. Cum va arăta aceasta este greu de anticipat. Un lucru clar este principiul: despre Ucraina, doar cu Ucraina, un principiu susținut de conducerea și societatea ucraineană. Se dorește o pace echitabilă și garanții de securitate pentru a preveni un viitor conflict militar”, a precizat ambasadorul Republicii Moldova la Kiev.

Astăzi se împlinesc trei ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina. Conform datelor oficiale prezentate de UNHCR, de la începutul războiului, 3,7 milioane de ucraineni s-au relocat în interiorul țării, iar 6,9 milioane – în străinătate, cei mai mulți aflându-se în Rusia, Germania și Polonia. Datele UNHCR mai arată că 2 milioane de locuințe au fost distruse, echivalentul a 10% din fondul locativ al Ucrainei.