15:32:41 28.03.2024
Stiri

Alexandru Tănase ANTICIPEAZĂ ce urmează să se întâmple, după ce șeful statului l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de premier: „Maia Sandu a jucat surprinzător de ABIL această „repriză”.Totul depinde de adevărata INTENȚIE a președintelui…”

Actualitate 17.03.2021 12:59 Vizualizări4672 Autor: Ziarul National
Alexandru Tănase ANTICIPEAZĂ ce urmează să se întâmple, după ce șeful statului l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de premier: „Maia Sandu a jucat surprinzător de ABIL această „repriză”.Totul depinde de adevărata INTENȚIE a președintelui…”


„Trebuie să recunoaștem că președinta Maia Sandu a jucat surprinzător de abil această „repriză”. Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să ținem cont de circumstanțele de fapt cum a fost semnat decretul de desemnare a lui Igor Grosu, lucrurile nu sunt deloc univoce, pentru ambele părți. Depinde din ce perspectivă privim această situație. Dar, în cea mai mare parte cred că va depinde de ceea ce va urma, mai exact de adevărată intenție a președintelui – de a învesti un guvern sau de a provoca alegeri anticipate”. De această părere este fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Dacă privim lucrurile din perspectiva celor doua grupuri parlamentare (PSRM-ȘOR), care insistă pe existenta în Parlament a unei majorități capabile să învestească un guvern, s-ar părea ca lucrurile rămân neschimbate și președintele ar urma sa învestească anume candidatul care se bucură de sprijinul acestei majorități, spune sursa citată.

„În același timp, nu poate fi ignorat faptul că în această ecuație a intervenit un element nou și anume refuzul candidatului care avea anterior sprijinul majorității de a fi desemnat. Astfel, apare întrebarea în ce măsură această majoritate, care a consimțit să o sprijine pe dna Durleșteanu, mai reprezintă în sine o majoritate.

O alta problemă ține de formalizarea acestei majorități. Potrivit jurisprudenței CC, majoritatea nu poate fi creată „în alb”, adică ea trebuie formalizată în sprijinul unui anumit candidat și care de fapt ar și urma să fie desemnat. Or, dispariția din peisaj a candidatului propriu-zis, eu cred că ridică o serie de întrebări, principala fiind dacă această majoritate mai există. În aceste condiții, simpla declarație a lui Igor Dodon fără a fi urmată de mecanismele legale de formalizare a majorității, nominalizării candidatului și notificării în mod oficial a președintelui despre acest fapt, nu par a fi suficient și nici convingătoare.

În aceste condiții, când existența unei astfel de majorități formalizate este oarecum incertă, președintele ar avea argumentele necesare să vina cu propriul candidat. În cazul în care cele două grupuri parlamentare (PSRM-ȘOR) vor formaliza o majoritate, vor identifica un candidat și vor notifica președintele – va naște un nou conflict juridic dintre președinte și Parlament, care va ajunge pe masa judecătorilor constituționali”, a subliniat Tănase, citat de Deschide.md.

Astfel, ca și în cazul decretului precedent, situația va fi rezolvată de Curtea Constituțională, ținând cont de spiritul Constituției și jurisprudenței CC.

„În acest context, trebuie să ținem cont că spiritul mecanismelor constituționale este acela de a învesti guverne, dar nu pentru a provoca dizolvări de parlamente. Astfel, Curtea va avea o sarcină destul de complicată și am să explic de ce consider așa: spre deosebire de decretul de desemnare repetată a dnei Gavrilița, când neconstituționalitate decretului prezidențial era evidentă, în acest caz, lucrurile nu sunt atât de univoce. Există o serie de argumente serioase, atât pro, cât și contra ambelor poziții.

S-ar putea ca decizia CC să depindă în mare măsură de circumstanțele de fapt, mai exact – de adevărata intenție a Președintelui – de a învesti un guvern sau de a manipula mecanismele constituționale pentru a nu învesti un guvern. Dacă candidatura dlui Grosu a fost înaintată „pe bune”, adică, cu intenția reală de învesti un guvern, chiar dacă această tentativă ar eșua, CC ar putea constata că toate cele întâmplate se încadrează în logica unei proceduri normale parlamentare și cred că ar putea să o recunoască constituțională, cu toate consecințele care decurg din această situație.

În cazul în care în Parlament, din nou vom asista la o farsă, de genul celeia, care am urmărit-o în cazul Dnei Gavrilița, care a venit în Parlament și a declarat că nu vrea să fie votată și pentru care n-a votat nici măcar grupul politic din care face parte, CC ar putea constata că de fapt a avut loc o manipulare a Constituției, mai exact, o utilizare a mecanismelor constituționale contrar rațiunii lor, pentru a dizolva legislativul. În asemenea caz, CC ar avea suficiente argumente pentru a invalida și acest decret, la fel cum a făcut-o în cazul Dnei Gavrilița”, a conchis expertul în drept constituțional.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md