Adjunctul secretarului de stat al SUA, Stephen Biegun, întâlnire cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia: Sprijinim dreptul cetățenilor din Belarus de a-și determina propriul viitor

În cadrul unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, oficialul american a reafirmat prietenia longevivă dintre Statele Unite și Lituania și angajamentul comun al ”națiunilor noastre față interesele de securitate, economice și globale”.

În același timp, adjunctul secretarului de stat al SUA a avut o întrevedere și cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, pentru a discuta despre situația din Belarus și cum poate societatea civilă consolida democrația și drepturile omului în această țară.

Într-un mesaj în care a atras atenția implicit Rusiei, fără a-i preciza numele, oficialul american a reafirmat angajamentul Statelor Unite față de „suveranitatea Belarusului și integritatea teritorială, dar și dreptul suveran al cetățenilor de a-și alege propriii lideri și de a-și determina propriul viitor”.

Acestă poziție vine să întărească mesajul transmis de secretarul de stat american Mike Pompeo, care preciza la 21 august că SUA susțin ”angajamentul nostru pe termen lung de a sprijini suveranitatea şi integritatea teritorială a Belarusului, precum şi aspiraţia poporului belarus de a-şi alege liderul şi de a alege propriul său drum”.

Vizita adjunctul secretarului de stat al SUA, Stephen Biegun, ca se va deplasa și la Moscova, vine în contextul în care mobilizarea împotriva liderului forte din Belarus nu a slăbit de la anunţul privind rezultatele scrutinului de la 9 august, care l-au dat învingător cu 80% din voturi.

Duminică, demonstraţia a părut asemănătoare ca amploare cu cea de la 16 august, când circa 100.000 de persoane au ieşit în stradă la Minsk.

La putere de 26 de ani, Lukanşenko s-a angajat în această săptămână că ”va rezolva problema” contestării, despre care spune că este un complot occidental, şi chiar a plasat armata în stare de alertă, acuzând NATO de manevre la frontierele Belarusului.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a dezmințit orice ”întărire” a prezenței sale la frontiera cu Belarus, oferind asigurări că alegațiile în acest sens sunt ”nefondate”.

”Orice afirmaţie referitoare la întărirea prezenţei NATO la frontiera cu Belarus este nefondată. După cum am mai spus clar, NATO nu reprezintă nicio ameninţare pentru Belarus sau pentru orice altă ţară şi nu există nicio întărire militară în regiune”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a Alianţei, Oana Lungescu.

Alianţa Nord-Atlantică a adăugat că se află într-o poziţie ”strict defensivă”.

”Rămânem vigilenţi, pregătiţi să descurajăm orice agresiune şi să ne apărăm aliaţii. Îndemnăm Minskul să dea dovadă de un respect total al drepturilor fundamentale”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Într-o manifestare a sprijinului pentru protestatarii din Belarus și pentru liderul opoziției din această țară, Svetlana Tihanovskaia, aproximativ 50.000 de lituanieni și-au dat mâna într-un lanț uman, lung de 34 de kilometri, din capitala Vilnius până la granița cu Belarus, eveniment la care au luat parte și ambasadorul SUA în Lituania, Robert S. Gilchrist, dar și președințele țării, Gitanas Nauseda, și ministrul de externe Linas Linkevicius.

Evenimentul a avut loc într-o zi cu încărcătură istorică. La 23 august 1989, aproximativ 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” – care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Sursa: caleaeuropeana.ro