A​menințarea NUCLEARĂ a revenit în prim-plan și a SPERIAT multă lume, după avertismentul dat la final de februarie de Putin. Bomba atomică vs bomba nucleară - Există vreo diferență?

Părea greu de crezut că amenințarea nucleară va reveni în prim-plan, dar avertismentul dat la final de februarie de Putin s-a dovedit a fi ambiguu și a speriat multă lume, creând noi incertitudini. În articol puteți citi ce sunt armele nucleare, cum funcționează bombele atomice și ce au în plus cele pe hidrogen.

Arme nucleare, bombe atomice și bombe cu hidrogen

Armele nucleare (numite uneori și bombe nucleare) sunt dispozitive ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț (o reacție care se autoîntreține) de fisiune sau fuziune. Sunt arme de distrugere în masă, deoarece sunt destinate uciderii unui număr mare de oameni și distrugerii unor clădiri și instalații.

Există două tipuri de arme în arsenalul nuclear

• Bombele de tip A (numite și bombe atomice, bombe cu fisiune sau bombe nucleare)

• Bombele de tip H (numite și bombe cu hidrogen, bombe cu fuziune sau bombe termonucleare).

Bombele cu hidrogen sunt mult mai puternice decât bombele de tip A, dar o bombă H este constituită dintr-o bombă de tip A (atomică) care o declanșează pe a doua, la care nucleele atomice fuzionează. Practic, bombele H utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară.

Așadar, bomba atomică este un tip de bombă nucleară.

Cum sunt definite bombele în DEX

Bombă atomică = proiectil la care se folosește ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului

Bombă cu hidrogen = bombă explozivă bazată pe o reacție termonucleară prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu, cu o uriașă dezvoltare de căldura și energie.

Cum sunt definite bombele nucleare în dicționarul Larousse (în franceză)

Bombe nucléaire, dont la puissance explosive utilise l'énergie nucléaire. (On distingue les bombes de fission, dites atomiques ou A, et les bombes de fusion, dites thermonucléaires ou H.)

Puterea bombelor distrugătoare

Se știe că nouă țări posedă arme nucleare: Rusia, SUA, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord. Rusia și SUA dețin 90% din arsenalul nuclear global.

Puterea armelor nucleare este măsurată în echivalent TNT. Bomba A lansată asupra orașului Hiroshima conținea o încărcătură echivalentă cu 15 kilotone de TNT. Cea mai puternică bombă H,„Tsar Bomba”, a fost testată de URSS în 1961 cu o putere de 57 de megatone de TNT, sau de 3.800 de ori forța bombei de la Hiroshima.

Bombele ”Little Boy” și “Fat Man” detonate la Hiroshima, respectiv Nagasaki sunt singurele arme nucleare despre care știm că au fost folosite în război.

Estimările sunt că Rusia are în prezent arme nucleare cu puteri de la 50 de kilotone, până la multe sute de kilotone, cum ar fi ogiva nucleară de 800 de kilotone instalată pe racheta RS-12M2 (Topol M). Estimările sunt că bombele rusești sunt de 30-40 de ori mai puternice decât cea lansată de americani acum opt decenii la Hiroshima.

O schimbare față de acum multe decenii, spun experții militari, este că un plan clasic de atac în zilele noastre nu ar consta într-o singură rachetă, ci în mai multe. Evident, sperăm să nu vedem așa ceva concretizându-se.

De unde pot fi lansate bombele

• de la sol. Rachetele cu rază medie de acțiune (până la 1.200 de kilometri) și rachetele intercontinentale (până la 13.000 de kilometri) sunt lansate de pe rampe.

• din aer. Mai multe rachete pot fi plasate pe bombardiere care decolează de la sol sau de pe portavioane.

• de pe mare. Rachetele sunt lansate de pe submarine cu propulsie nucleară. Aceste submarine se găsesc în flotele unor mari puteri, precum Statele Unite, Rusia, Franța, China și India, pot fi poziționate oriunde în oceane și se presupune că sunt complet nedetectabile.

Armele nucleare - Ce se întâmplă după detonare

Când este detonată, o armă nucleară generează mai întâi o minge de foc, a cărei dimensiune variază în funcție de putere. O bombă de o kilotonă ar genera o minge de foc de 60 de metri în diametru, provocând daune pe o zonă de până la doi kilometri în jurul punctului de impact. O bombă de 1.000 de kilotone ar genera o minge de foc de peste un kilometru, al cărei impact ar putea fi simțit pe o rază de până la 20 de kilometri.

Efecte imediate după utilizarea unei arme nucleare

• explozie puternică: Explozia provoacă o undă de șoc cu o deplasare a unei mase de aer capabilă să distrugă toate obiectele din jur. Vidul creat de aerul în mișcare provoacă apoi vânturi puternice, asemănătoare cu un ciclon sau tornadă.

• căldură: Razele de lumină și căldura lor, care reprezintă mai mult de o treime din energia bombei, provoacă incendii pe scară largă, iar oamenilor le provoacă arsuri cumplite.

• radiații: Bomba generează radiații directe atunci când explodează, iar pe termen lung produce poluare radioactivă care poate fi dusă de vânt pe distanțe mari.

• impulsuri electromagnetice. Bomba generează o deplasare de electroni care ”prăjește” majoritatea dispozitivelor electronice.
  
  Continuarea AICI.