A şasea noapte de bombardamente americane asupra Iranului: zeci de ţinte lovite, ameninţări de extindere a conflictului în tot Orientul Mijlociu

Statele Unite au bombardat Iranul pentru a şasea noapte consecutiv, vineri, iar Teheranul le-a acuzat că au făcut victime civile vizând infrastructuri necombatante. În acelaşi timp, mai multe ţări aliate ale americanilor în Orientul Mijlociu au anunţat că au fost ţintite în atacuri, ceea ce marchează o nouă intensificare a conflictului.

Armata americană a anunţat pe X că a lovit, în noaptea de joi spre vineri, "zeci de ţinte militare iraniene, precum instalaţii de supraveghere a coastei şi de apărare aeriană, infrastructuri logistice militare şi instalaţii maritime". Aceste operaţiuni vin în contextul escaladării confruntărilor din regiune.

Iranul a comunicat, la rândul său, că a desfăşurat bombardamente împotriva unor poduri, unui port, unui aeroport şi unei gări, prezentând aceste obiective ca răspuns la atacurile americane. Astfel, loviturile se multiplică de ambele părţi, iar riscul de extindere a conflictului creşte.

Agenţia oficială iraniană de presă Irna a anunţat un bilanţ de opt morţi şi 20 de răniţi în atacurile din noaptea de joi spre vineri împotriva acestor infrastructuri. Bilantul uman se agravează pe măsură ce bombardamentele continuă.

Teheranul a indicat anterior că, începând cu 22 iunie, atacurile americane s-au soldat cu 38 de morţi şi peste 400 de răniţi. Aceste cifre evidenţiază amploarea costului uman al confruntărilor din ultimele săptămâni.

"Dacă americanii lovesc infrastructurile Republicii islamice, atunci toate infrastructurile din regiune vor deveni ţinte legitime ale Iranului", a avertizat un purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de televiziunea de stat. Avertismentul indică intenţia Teheranului de a extinde aria represaliilor.

Forţele armate ale Iordaniei, Kuwaitului şi Qatarului au anunţat că au înfruntat vineri în zori atacuri aeriene, iar în Bahrain sirenele de alertă au fost declanşate de două ori. Regiunea intră astfel într-o fază tot mai tensionată, cu implicarea directă sau indirectă a mai multor state.

În Qatar, o ţară care joacă rol de mediator în conflict, un copil a fost rănit. Incidentul accentuează temerile legate de impactul asupra populaţiei civile din statele vecine.

Un purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de televiziunea de stat, a anunţat că Republica islamică a vizat în Kuwait instalaţii militare cu drone explozive. Acest tip de atac pune în evidenţă folosirea tot mai frecventă a dronelor în confruntările regionale.

ATACURI REVENDICATE ÎN SIRIA ŞI OMAN

Gardienii Revoluţiei au anunţat că au lovit în Siria un "centru de comandament de Operaţiuni Speciale al inamicului" în regiunea Al-Tanf, la frontiera cu Irakul, precum şi radare americane în Oman. Aceste acţiuni sunt prezentate ca parte a răspunsului Iranului la ofensiva americană.

Cele două ţări vizate nu au confirmat imediat aceste atacuri. Lipsa unei confirmări oficiale lasă loc de incertitudini cu privire la amploarea reală a operaţiunilor.

Opt rebeli iranieni kurzi, activi în nordul Irakului, au fost ucişi într-un atac pe care gruparea lor l-a atribuit Iranului. Episodul arată cum conflictul se intersectează cu tensiunile interne şi regionale legate de mişcările kurde.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat în această săptămână că va ataca centralele electrice ale Iranului, dacă autorităţile iraniene nu revin la masa negocierilor. Ameninţarea vizează infrastructuri critice şi sporeşte presiunea asupra Teheranului.

Confruntările armate s-au reluat la 7 iulie, în urma unor atacuri asupra unor nave în Golful Persic puse pe seama Iranului. De atunci, schimburile de focuri şi bombardamentele s-au înmulţit, subminând tentativele de calmare.

Atacurile desfăşurate din acel moment sunt considerate fără precedent de la armistiţiul din aprilie şi complică serios eforturile diplomatice pentru o oprire de durată a conflictului. Iniţiativele de mediere au devenit mai dificile, iar neîncrederea reciprocă s-a adâncit.

NAVĂ ATINSĂ DE UN "PROIECTIL"

Războiul, declanşat la 28 februarie prin bombardamente realizate de Israel şi Statele Unite, a provocat mii de morţi, majoritatea în Iran şi Liban, şi continuă să zguduie economia mondială. Pieţele energetice şi lanţurile de aprovizionare resimt constant efectele violenţelor.

Ministerele de Externe ale Chinei şi Pakistanului, ţară implicată ca mediator în negocieri, au îndemnat vineri părţile beligerante să reia discuţiile în cadrul protocolului unui acord semnat la jumătatea lui iunie, acord care a fost ulterior făcut ţăndări de noile atacuri şi de încălcarea clauzelor.

Negociatorul-şef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat mai devreme că un acord "are sens doar atunci când clauzele sale sunt valide şi aplicate". Mesajul subliniază cererea Iranului pentru garanţii reale înainte de orice nouă înţelegere.

Islamabadul a cerut o "revenire la normal în Strâmtoarea Ormuz", pe care Iranul a închis-o din nou în weekend. Ca reacţie, Statele Unite au restabilit blocada porturilor iraniene, accentuând tensiunile în una dintre cele mai strategice rute maritime ale lumii.

Donald Trump "rămâne în continuare deschis diplomaţiei, în acelaşi timp", a declarat joi o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Washingtonul încearcă să combine ameninţările militare cu apelurile la negocieri.

Potrivit acesteia, iranienii "l-au anunţat pe preşedinte că vor în continuare să încheie un acord. Noi le vorbim, dar, încă o dată, preşedintele nu-i va lăsa să tragă în nave în Strâmtoarea (Ormuz) fără consecinţe". Afirmaţiile indică o posibilă deschidere spre dialog, dar şi o linie roşie clară pentru Statele Unite.

În Strâmtoarea Ormuz, tranzitată înainte de război de aproximativ o cincime din petrolul şi gazele naturale lichefiate mondiale, traficul s-a redus considerabil. Comercianţii şi armatorii evită zona de teamă, iar costurile de transport cresc.

Agenţia britanică de securitate maritimă UKMTO a anunţat vineri că o navă a fost lovită de un "proiectil neidentificat" în largul Omanului, în apropierea strâmtorii, suferind pagube "minore" şi fără a se înregistra victime. Incidentul ilustrează riscurile tot mai mari pentru navigaţie în zonă.

În pofida situaţiei tensionate, cursurile petrolului rămân relativ stabile, iar barilul Brent se afla vineri la 85 de dolari. Pieţele par deocamdată să mizeze pe faptul că fluxurile energetice globale nu vor fi întrerupte complet, în ciuda escaladării conflictului.