Treizeci și cinci de ani de la constituirea primului Parlament: drumul spre libertatea și democrația Republicii Moldova

La conferința dedicată celor 35 de ani de la constituirea legală a primului Parlament, președinta Maia Sandu a subliniat importanța „unui moment fundamental din istoria Republicii Moldova”. Ea a declarat că primul Parlament a deschis drumul către libertate, independență și democrație și a oficializat utilizarea limbii române, votând Declarația de independență pe 27 august 1991. Primul Parlament a pus bazele instituțiilor democratice și a avut curajul să readucă tricolorul și să vorbească deschis.

Maia Sandu a subliniat că trăim un nou moment de răscruce și avem șansa istorică de a ancora Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Acest obiectiv necesită fidelitate față de valorile care ne-au unit: statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice.

Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a transmis felicitări membrilor Parlamentului Independenței și le-a dorit succes în promovarea valorilor și idealurilor. „Fie ca vocea Parlamentului Independenței să fie auzită de întreaga societate”, a afirmat acesta.

Adresându-se reprezentanților primului Parlament, Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, a spus că „moștenirea voastră și a întregii țări este nemuritoare”. Generațiile actuale au responsabilitatea de a continua drumul dreptății, adevărului și identității naționale, așa cum a fost inițiat în anii 1990.

Vicepreședintele Parlamentului Independenței, Ion Hadârcă, a arătat că independența față de imperiul rusesc a fost greu obținută și menținută. Totuși, Parlamentul Independenței a îndeplinit misiunea de consfințire a simbolisticii naționale și de consacrare a parlamentarismului, expresie a voinței poporului și a democrației. Republica Moldova este un stat suveran și democratic, conform Declarației de independență, ratificată fără amestec extern.

Alecu Reniță, fost deputat, a descris primul Parlament ca „emanația mișcării de renaștere și eliberare națională, într-o formă instituționalizată”. El a opinat că scopurile Declarației de independență au fost abandonate în 1994 și de atunci nu mai sunt îndeplinite obiectivele Mișcării de Renaștere Națională. Perspectiva se poate schimba doar dacă se revine la bazele esențiale: lichidarea efectelor pactului Ribbentrop-Molotov și reîntregirea țării.

Evenimentul a cuprins participarea membrilor primului Parlament, dar și a studenților de la facultatea de drept. Pe 23 mai 1991, prin decizia Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, republica unională RSSM s-a transformat în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem a devenit primul Parlament al Republicii Moldova.