Tradiții și superstiții de 1 Mai! Ce să faci ca să ai NOROC și BANI

1 Mai înseamnă, pentru oamenii de la ţară, sărbătoarea recoltei. „Armidenul”, aşa cum este cunoscută această zi în mediul rural, se celebrează ca pământurile să fie roditoare, să nu bată grindina şi plantele să înflorească frumos, scrie obiectiv.info.

În dimineaţa zile de 1 Mai, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe faţă pentru că aceasta simbolizează belşugul, bogăţia şi sănătatea. Ritualul trebuie făcut în primele trei zile din luna mai. Potrivit adevărul.ro, Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, cu multiple semnificaţii. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor.

La sate, fiecare gospodar îşi va împodobi porţile cu ramuri verzi pentru bunastare. În funcţie de regiunea ţării, Armindenul este cunoscută sub diverse denumiri - Ziua Pelinului, Ziua Beţivului, Maiul, Băui sau Păui , care au la bază fie anumite practici ritualice sau aspecte inspirate din natură. Numele de Armindeni provine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia. În trecut, ziua de Armindeni era respectată cu sfinţenie, „pentru a fi sănătoşi tot anul”. În această zi nu se lucrează nici acasă, nici la câmp pentru ca recoltele să fie ferite de furtuni şi grindină.

Potrivit etnologului Dan Ravaru, obiceiurile şi tradiţiile legate de Armindeni diferă de la o zonă a ţării la alta. În Transilvania şi Banat ţăranii înfing în pământ un copac în faţa caselor unde sunt fete de măritat. Crengile acestuia sunt tăiate până la vârf, ele se veştejesc, dar trunchiul uscat rămâne pe loc până la următoarea recoltă. Din lemnului lui se face apoi un foc în cuptor pentru coacerea pâinii din noua recoltă. Fiecare familie împodobeşte intrările caselor cu crengi verzi.

Atât copacul, cât şi crengile se numesc Arminden. „În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul. La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac”, a declarat pentru Adevărul, etnologul vasluian Dan Ravaru.

Tot în zona Moldovei, din tulpina pomului de Armindeni se făcea steagul de nuntă iar în unele sate se practica bătaia cu urzici. De ziua lui, pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi şi sub prag, pentru a fi alungaţi strigoii, ielele şi duhurile rele. Pelinul este o plantă magică, folosită frecvent în leacurile populare, iar dacă este recoltat chiar în ziua de 1 mai „este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an”.

Tot de Armindeni se fac şi predicţii meteorologice, care condiţionau activităţile agricole. În trecut se credea că dacă în acea zi ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii. Armindeniul este cunoscută şi ca sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, existând temerea că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.

De Armindeni, în anumite zone ale Moldovei are loc şi „băutul Mărţişorului”, o petrecere câmpenească ocazionată pentru scoaterea mărţişorului de la piept sau legat la mânã în ziua Dochiei (1 martie). Femeilor le este interzis să frământe pâine, însă le este recomandat să semne castraveţi, pepeni sau fasole, pentru a avea rod bun.