Știm cum arată un oraș poluat, fără parcări. Dar cum arată un oraș „de aur”?

Realitate // „Să visăm la nivelul politicilor europene, mai avem nevoie de câțiva ani și o nouă generație de manageri culturali”

Știm cum arată un oraș poluat, un oraș fără parcări, un oraș fără microbuze. Dar cum arată un oraș „de aur” vom afla de la artistul plastic Ghenadie Șonțu, preşedintele Comitetului de Experţi al Programului Cultural al Parteneriatului Estic şi expert în cadrul programului „Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe” al Consiliului Europei.

Bijuteriile Chișinăului „de aur”

În lucrările lui Ghenadie Șonțu avem posibilitatea de a admira bijuterii arhitecturale ale Chișinăului de cândva, întrunite în colecția „Chișinăul de aur”. Această colecție are și o istorie în spate. „Totul a început de la faptul că, în 2006, am văzut cu ochii mei cum s-a distrus un conac chiar în centrul Chișinăului. S-a distrus conacul Teodosie de lângă Parlament și Președinție. Astăzi acolo este gazon. Această clădire era însă o perlă a orașului gândită ca o oglindă a casei Herța”, remarcă pictorul.

Distrugerea monumentelor istorice din patrimoniul național l-a determinat să lucreze cu arhivele și să creeze o colecție testamentară pentru generațiile viitoare. Clădirile moderne de sticlă și beton nu spun prea multe despre capitala noastră. Arhitectura veche e o identitate, însă „20% din patrimoniul nostru cultural arhitectural l-am pierdut și este irecuperabil”, menționează artistul plastic.

Cafenele și hoteluri din orașul vechi

Ghenadie Șonțu a avut deja câteva expoziții cu tablouri din colecția „Chișinăul de aur”. Cea mai recentă dintre ele se numește „Chișinău Stories” („Istorii de Chișinău”), desfășurată la hotelul „Leogrand”. Colecția însă nu e finalizată, aceasta va conține și alte bijuterii. „În perioada interbelică erau foarte multe cafenele. Sunt câteva locuri, unde se servea cafeaua dimineața și se citeau ziarele de la Paris și de la Londra. Era o atmosferă care astăzi este greu de imaginat”, povestește pictorul. El intenționează să picteze Casa Eparhială, o serie de cofetării, cafenele, dar și hoteluri.

Tablouri cu jucării și copii din Biblie

Printre tablourile sale, artistul are și istorii ale copilăriei. „Preocuparea mea este nu doar pentru clădiri, ci și pentru oameni”, mărturisește Ghenadie Șonțu. Pictorul lucrează în tehnica alla prima, tablourile fiind realiste. Astfel, artistul mărturisește că jucăriile din lucrări sunt și ele reale și aparțin copiilor săi. „Dacă s-au adunat atâtea obiecte în colecția de familie, mi-am zis să le dau o altă valoare”, adaugă pictorul.

Totodată, Ghenadie Șonțu este preocupat de colecția sa de genealogie biblică a unor portrete de copii care au servit drept modele, cum ar fi David, Avraam, Adam, Iosif ș.a. „Am luat personaje biblice, care atunci când au fost copii încă nu se știa clar că ei vor fi împărați, consilieri, prim-miniștri sau oameni de afaceri. Ei erau doar copii. Această colecție poate servi drept model pentru toate generațiile”, consideră artistul plastic.

Management cultural sovietic

În calitatea sa de expert al programului „Compendium”, Ghenadie Șonțu a participat la mai multe programe naționale și internaționale. Astfel, poate spune cu certitudine că lucrurile din domeniul cultural au început să se schimbe. „Pentru prima oară în 23 de ani, Republica Moldova are un document, un plan de dezvoltare strategică la nivel național. Dacă va fi realizat așa cum este scris, ar putea avea anumite rezultate pe termen lung”, spune expertul.

Cu toate acestea, el mai adaugă că „din considerentul că managementul cultural național este de o calitate sovietică, cu o administrare puțin descentralizată, noi nu vom vedea în curând aceste schimbări”. Ghenadie Șonțu mai spune că „Ministerul Culturii în continuare rămâne un actor care comandă produsul cultural și se implică excesiv în ceea ce privește crearea infrastructurii”. Însă, pentru a vedea schimbări vizibile „e nevoie de investit mai mult în oameni”, consideră pictorul.

O nouă generație de manageri

Ghenadie Șonțu este și conducătorul instituției nonguvernamentale „ARS DOR”, care se ocupă cu planificarea strategică și art-managementul. După ce și-a făcut studiile la Kennedy Center în Washington, artistul a observat că este o necesitate acută de instruire în ceea ce privește dezvoltarea capacităților manageriale. „Ne orientăm spre consultații pentru ONG-uri, inclusiv pentru Guvern, dezvoltăm programe de instruire pentru actorii culturali care ar putea să-și dezvolte propriile proiecte, să îmbunătățească instituțiile pe care le conduc ș.a.”, spune Ghenadie Șonțu. „Să visăm la nivelul politicilor europene, mai avem nevoie de câțiva ani și o nouă generație de manageri culturali”, afirmă artistul.

Familia - sursă de inspirație

Pictorul are prioritățile bine stabilite și îmbină perfect activitatea din atelier cu cea din birou, atmosfera de acasă cu cea din călătorii. „Iubești Chișinăul cu adevărat numai atunci când pleci undeva”, constată artistul. De asemenea, el consideră că „familia este o sursă de inspirație și de energie, fiind un ingredient indispensabil în procesul creației”. Aceasta este și o rețetă a succesului pentru Ghenadie Șonțu. „Eu caut ceea ce mă convinge să rămân în țară, să lucrez aici, să fiu cu familia și, de ce nu? să reușesc în toate”, conchide maestrul.