Splendoarea din „Valea Morilor”

EVOLUȚIE // Fostul parc Central de Cultură şi Odihnă al „Comsomolului Leninist”, în prezent numit Parcul „Valea Morilor”, „înflorește” văzând cu ochii

Parcul „Valea Morilor” se întinde pe o suprafață de aproximativ 114 hectare, dintre care 34 de hectare sunt ocupate de lacul de pe teritoriu. Acesta este înconjurat de o alee inelară cu o lungime de 2,5 kilometri, pe marginea căreia sunt amplasate felinare moderne. În timpul nopții, acestea îi oferă parcului un farmec deosebit, iar lumina ce se reflectă în apă umple aleea de mister.

Comanda lui Brejnev

Parcul a fost construit în anul 1950 la inițiativa lui Leonid Brejnev. În anii 1951-1952, tinerii comsomolişti au săpat groapa actualului iaz, care apoi a fost umplută cu apa izvorului din Durleşti. Apa din lac era foarte curată, iar o mare parte dintre chișinăueni veneau aici la scăldat și la pescuit.

În apropiere de intrarea centrală a unei părţi a lacului, exista un aparat special care curăța lacul de mâl și gunoaie. Pe acest lac înotau cândva mai multe lebede, primele - o lebădă albă și una neagră - au constituit cadoul Chișinăului din partea lui Brejnev, oferit în 1952, înainte de plecarea sa la Moscova. Pe lac, în direcţia cercului, opusă acelor ceasornicului, pluteau caiace şi canoe. În aceeaşi direcţie alergau sportivii, iar lacul semăna cu un ceas mecanic. În anii ‘70 ai secolului trecut, în jurul lacului circulau tramvaie mici cu vagoane.

Cinematograf și săli de șah

La intrarea în parc, din strada Serghei Lazo, a fost cândva un pavilion de unde se închiriau biciclete pentru copii, automobile pedalate mici şi căluşei. De asemenea, mai erau două pavilioane cu intrare comună, dar cu două uși în interior. În dreapta se afla pavilionul cu jocuri de şah și dame, iar în stânga era un hol mic cu balansoare pentru copii.

În spatele sălii au fost amenajate câteva mese de biliard, separate cu o perdea simplă. Acolo se afla un cinematograf și un bar. Se spune că izvoarele din lac au salvat de multe ori locuitorii orașului, mai ales atunci când la combinatele chimice se produceau avarii, iar în apeductul din oraș pătrundeau substanţe nocive. În urma mai multor lucrări, arheologii ar fi descoperit în lac schelete de mastodonţi, iar potrivit evaluărilor experţilor, aceste animale au trăit aici cu circa 5 sau 11 milioane de ani în urmă.

Restaurant în mijlocul lacului

În 1953, după moartea lui Stalin, Brejnev a decis să aducă mai multe bărci pe lacul din parc. Într-o seară a fost chemat arhitectul Malţev, iar până a doua zi dimineață, proiectul stației de bărci era gata.

În spatele staţiei de bărci, după acelaşi proiect, la sfârşitul anilor ‘50 pe apă a fost construit restaurantul „Pescăruş”, care a fost apoi transferat pe ţărm. În anii ’70, însă, acesta a ars, iar oamenii spuneau că cineva a dat foc intenționat restaurantului.

Tot intenționat a fost aprinsă și o sală de biliard. Se zice că a fost incendiată de soţiile bărbaţilor care jucau și pierdeau acolo ultimii bani din casă.

Havuz muzical

Din partea străzii Alexei Mateevici, parcul dispunea de două intrări oficiale cu scări până jos la lac. Una din ele, scara de cascadă, era amenajată cu piscine pentru peşti, havuzuri cu apă, iluminaţii multicolore şi o pergolă circulară cu coloane.

După cum se arată în istorie, în ea cânta o orchestră de fanfară şi alături stăteau prăvălii ambulante care vindeau biscuiţi, limonadă în pahare de hârtie şi îngheţată, este notat pe site-ul ecology.md.

De-a lungul scărilor cu terenuri amenajate în părţi, se ramificau aleile care încolăceau întreaga coborâre. În faţa scărilor de cascadă, la dreapta, a fost un cinematograf de vară, o construcţie simplă în formă de cort, acoperit cu pânză. Pe partea opusă scării era o clădirea rotundă, care reprezenta un punct de control de la distanţă a havuzului muzical. În anii ’80, acesta ar fi trebuit să devină locul favorit al publicului, dar a funcţionat un timp foarte scurt.

Se spune că prima melodie care a răsunat a fost un vals de Johann Strauss, iar în anul 1972, la Teatrul de Vară a cântat Vladimir Vîsoţki.

Reparație capitală

Dacă mai mulți ani la rând scările cu cascadă acvatică și rotonda stație de dirijare a acesteia s-au aflat într-o stare deplorabilă, în anul curent au început lucrările de restaurare și amenajare.

În prezent, lucrările sunt în toi, iar proiectul are un termen de finalizare până în trimestrul II al anului următor.

„Lucrăm de dimineață până seara. Nu mai avem mult de lucru, până la anul va fi totul gata”, ne spune unul dintre muncitori. În cadrul proiectului vor fi reconstruite scările care duc spre parc și rotunda. La bază va fi o structură de rezistenţă sporită, care va asigura o durată de exploatare mult mai mare a obiectivului. Un element decorativ nou va fi iluminatul acvatic.

Proiectul de restaurare a parcului a fost realizat de Institutul municipal „Chișinău-Proiect” şi a fost avizat de Ministerul Culturii. Pentru executarea lucrărilor a fost fixat un termen de 1,5 ani, iar valoarea proiectului este de 12 milioane de lei, bani alocați din bugetul municipal.

Dans și sport

În prezent, în parc putem observa tineri care se plimbă, copii care se joacă, oameni care vin la pescuit sau sportivi care aleargă, cândva, însă, pe teritoriul parcului au fost și două terenuri de dans, iar parcul cu lac a servit drept bază pentru diverse sporturi nautice.

Pe teritoriul parcului funcţionau trei şcoli de canotaj. Au fost amenajate terenuri de sport şi locuri de pescuit pentru amatori. În timpul iernii, pe gheaţă se organiza un patinoar orăşenesc. A fost, de asemenea şi un turn pentru salturi cu paraşuta, aici erau angajați instructorii şi funcționa o secţie specială de paraşutism.

Grădina de trandafiri

Printre primii arbori din parc se numără plopul canadian şi plopul piramidal, castanul sălbatic, mai multe specii de salcâm şi arţar, salcia albă, teiul, frasinul, catalpa, pinul negru și Sophora japonică. În parc exista o grădină mare de trandafiri şi o grădină palmetto - un tip de copaci mici, ale căror ramuri luau forme după dorinţa grădinarului. Aici a fost şi un conac moldav cu Casă Mare şi alte obiecte tradiţionale care făceau parte din exponatele expoziţiei economiei naţionale.

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova:

„Sunt mulțumit de lucrările de la „Valea Morilor”. Eu nu am nicio obiecție, chiar dacă s-au tăiat câțiva copaci, chiar dacă se merge pe reconstituire totală. Proiectul trebuie apreciat și sper să fie continuitate”.