21:01:59 21.02.2018
Stiri

DOC, FOTO, AUDIO // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde

Anticorupție 20.11.2015 09:07 Vizualizări21034 Autor: Ziarul National
DOC, FOTO, AUDIO // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde

Dosare // Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace

Începând cu anul 2010, R. Moldova a devenit un veritabil sistem de spălare a banilor în regiune prin intermediul instanțelor judecătorești. Această „faimă” ni s-a dus în întreaga lume, iar jumătate dintre cei 20 de judecători care au dictat verdicte rușinoase continuă să judece și „să facă dreptate” până azi.

Mulți dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniți din Rusia au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe.

Ordonanțe, la indigo

Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al R. Moldova.

Așa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără a fi autentificate, așa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetățeanului R. Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei.

Neștiind exact domiciliul cetățeanului R. Moldova, judecătorii totuși acceptau cauzele spre examinare și pronunțau ordonanțe de încasare a sumelor solicitate de reclamanți.

Dosare „fantomă” și semnături false

În total, judecătorii din R. Moldova au examinat 53 de dosare care au vizat sume mari de bani, în 29 de cazuri au emis ordonanțe, iar în 24 de cazuri au refuzat primirea cererilor.

Deși majoritatea judecătorilor au mimat ședințe de judecată în asemenea cazuri, emițând hotărâri în aceeași zi în care a fost depusă cererea în judecată, au existat cazuri când unii magistrați s-au pomenit implicați, chiar dacă jură că nu au luat asemenea decizii. Magistratul de la Judecătoria Buiucani, Ghenadie Plămădeală, de exemplu, a cărui semnătură stă pe o ordonanță de încasare a 800 de milioane de dolari emisă la 3 mai 2013, a prezentat copia pașaportului care atestă faptul că, în acea perioadă, el era la odihnă în Italia.

Dosare „fantomă” în baza cărora au fost legalizate 2,432 de miliarde de dolari figurează ca fiind examinate la Judecătoria Drochia și Ciocana, dar acestea nu au fost vreodată înregistrate în aceste instanțe.

Valeriu Gâscă – 2,1 miliarde de dolari

Judecătorul Valeriu Gâscă de la Judecătoria Râșcani este cel care a emis cele mai multe ordonanțe de încasare a sumelor în schema de spălare de bani – cinci la număr, iar suma s-a ridicat în total la 2,1 miliarde de dolari.

Prima ordonanță pronunțată de Gâscă a fost pe 27 mai 2011 (dosar nr. 2po-416/2011). În instanța de judecată, o firmă din Marea Britanie, „Seabon Limited”, solicita de la alte firme din Marea Britanie și din Federația Rusă, precum și de la cetățeanul moldovean Dmitri Vartic, să-i întoarcă 200 de milioane de dolari. Chiar dacă unele acte depuse la dosar nu corespundeau legislației, domiciliul lui Dmitri Vartic nu era indicat, iar cererea de eliberare a ordonanței nu era depusă pe foaie cu antet al creditorului și era semnată de o persoană neidentificată, judecătorul Valeriu Gâscă a acceptat cererea și i-a dat undă verde, iar tranzacția a avut loc, fără ca partea reclamată să aibă vreo pretenție.

Ziarul NAȚIONAL a mers acasă la Dmitri Vartic pentru a discuta cu tânărul despre datoria de 200 de milioane de dolari pe care i-a plătit-o, conform ordonanței lui Gâscă, cu patru ani în urmă, off-shore-ului britanic.

„Sute de milioane de dolari? Glumiți? Îl știu pe băiatul acesta de mulți ani. El umbla fără pantaloni, de unde să aibă așa bani? Nu știu în ce s-a băgat, dar de la un timp nu îl mai văd pe aici. Știu că are un hârb de mașină, e căsătorit, dar trăiește modest”, ne-a spus vecinul de etaj al lui Dmitri, dintr-un bloc vechi de pe str. Matei Basarab din capitală.

La Dmitri Vartic nu era nimeni acasă și nici la telefonul de domiciliu, pe parcursul acestei săptămâni, nu a răspuns nimeni.

Ultima ordonanță, cu trei zile înainte de demisie

Celelalte patru decizii au fost luate toate în anul 2012 după același calapod, dar vizau sume mult mai mari: 400 de milioane de dolari prin ordonanța emisă pe 27 aprilie 2012 (dosarul nr. 2p/o-1104/12); 500 de milioane la 24 iulie 2012 (dosarul nr.2p/o – 1267/2012) și alte 500 de milioane de dolari la 10 octombrie 2012 (dosarul nr.2p/o1431/2012). Culmea, pe 18 decembrie 2012, la aproape o lună după ce a depus cerere de demisie din sistemul judecătoresc, Gâscă a mai semnat o ordonanță prin care o firmă off-shore s-a pricopsit cu 500 de milioane de dolari.

Pe 21 decembrie 2012, adică peste trei zile, președintele Nicolae Timofti a semnat decretul prin care Gâscă a plecat onorabil din sistemul judecătoresc. Asta se întâmpla în perioada în care Colegiul disciplinar examina o sesizare depusă împotriva judecătorului prin care se cerea sancționarea lui Gâscă pentru tergiversarea examinării unui dosar într-un caz de urgență (reclamantul invoca o boală grea de care suferea – n.r.).

Judecătorul a stabilit ca prima ședință de judecată în acel dosar să aibă loc la patru luni de la depunerea cererii în instanță și asta în condițiile în care toate cele cinci ordonanțe pe cazurile de spălare de bani au fost emise la cel mult patru zile de la depunerea cererilor în judecată.

Scos din belele de patru ori

Din 2010 și până în 2012, când a plecat din sistemul judecătoresc, Colegiul disciplinar al CSM a dispus de patru ori sancționarea lui Valeriu Gâscă pentru activitate vicioasă. Într-un caz, pe 21 octombrie 2011, s-a propus chiar eliberarea lui din funcție pentru încălcări (judecarea unui caz în baza copiilor xerox – n.r.), dar de fiecare dată Gâscă a fost scos din belea de membrii CSM.

Din iunie 2013, Valeriu Gâscă este avocat, cu licență obținută tot în baza unei decizii judecătorești, după ce Comisia de licențiere a profesiei de avocat a refuzat să-i elibereze licență fostului magistrat, bazându-se pe caracteristica venită de la CSM.

Ex-judecătorul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală atunci când a emis acele ordonanțe, pentru că a judecat în baza unor documente perfectate „la cel mai înalt nivel”, iar interesele R. Moldova nu au fost afectate în urma tranzacțiilor.

Victor Orândaș - 1,48 miliarde de dolari

Pe locul doi la numărul de ordonanțe semnate în cazul spălărilor de bani se află fostul judecător de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, demis recent, Victor Orândaș - trei ordonanțe care au vizat suma totală de 1,48 miliarde de dolari.

Orândaș a semnat prima ordonanță de încasare a 400 de milioane de dolari pe 12 martie 2012 (dosarul nr. 2po-58/12), chiar în ziua în care a fost depusă cererea de chemare în judecată de către „Seabon Limited” din Marea Britanie împotriva „BN-Proalim” SRL din Chișinău, firmă cu conturi la „Moldindconbank”, și împotriva a patru firme din Rusia, două dintre acestea, companiile „Дмитровская энергетическая компания” și „Энергоремсервис”, exact în aceeași perioadă, în martie 2012, au intrat în posesia unor pachete de acțiuni a câte 4,64% la Banca de Economii.

Transferul acțiunilor către aceste companii rusești a fost calificat atunci drept atac raider asupra băncii. Viceguvernatorul Băncii Naționale a emis permisiunea de deținere a cotei de participare celor două societăți rusești, alături de altele două, pe baza ordonanțelor emise tot de Orândaș, dar și de Natalia Plugaru.

Pe 6 noiembrie 2012, la același Orândaș parvenea o cerere de jumătate de miliard de dolari, iar peste două zile, pe 8 noiembrie, a și fost satisfăcută (dosarul nr. 2po-574/12). Interpusul din R. Moldova era în acest dosar Vladimir Cazacinschi din Codru, suburbie a capitalei.

Alte 580 de milioane au fost spălate prin ordonanța aceluiași Orândaș pe 5 aprilie 2013 (dosarul nr. 2po-188/13). „Mirabax Investments” din Edinburgh s-a adresat în judecată cu trei zile mai înainte împotriva Tatianei Radu din orășelul Codru, suburbie a Chișinăului, și împotriva a patru firme rusești și una americană.

Compania „Mirabax Investments” este asociată cu numele controversatului businessman Veaceslav Platon, tot el proprietarul din umbră al „Moldindconbank”, prin care au trecut toți banii din „spălătoria rusească”.

Firma „Mirabax Investments” a figurat în scheme similare de spălare de bani, prin sistemul judecătoresc, încă în 2007. Pe atunci, în locul cetățenilor moldoveni erau folosiți cetățeni ucraineni.

În 2008, în timpul unor percheziții în oficiile firmei „Moldprotectplant”, cunoscută ca fiind a lui Veaceslav Platon, au fost descoperite ștampile ale mai multor companii off-shore, inclusiv „Mirabax Investments”. În august curent, sediul companiei, situat pe str. București 67 din Chișinău, a fost incendiat.

Pe 13 noiembrie curent, directorul (fictiv – n.r.) „Mirabax Investments”, cipriotul Marios Papantoniou, a depus cerere de radiere a companiei din Registrul companiilor din Marea Britanie.

„Despre aceste transferuri știau foarte bine și SIS, și CNA”

Victor Orândaș este singurul judecător implicat în „spălătoria rusească” care a fost demis din sistem pentru aceste fapte, pe 3 noiembrie curent, la sugestia Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

„Eu sunt singurul sancționat pentru că, chipurile, am fost implicat în transferuri de milioane. Pot să vă asigur că de pe urma acestor ordonanțe bugetul de stat nu a avut de pierdut niciun ban. Despre aceste transferuri știau foarte bine și SIS, și CNA, pentru că aceste instituții sunt imediat informate despre orice transfer mai mare de 500 de mii de lei ce trece prin băncile moldovenești”, ne-a declarat Orândaș.

Judecătorul afirmă că tranzacțiile de sute de milioane nu i-au părut dubioase, pentru că era obișnuit să judece cazuri de milioane.

„Eu am înțeles că aceste firme rusești s-au înțeles între ele, ele dispuneau de mijloace și au ales R. Moldova pentru că aici taxa de stat era mai mică. Așa fac mai mulți agenți economici. Debitorul recunoștea datoria, documentele erau, ce puteam face?”, explică acum Orândaș, precizând că el a judecat toate cazurile în baza documentelor originale care au fost însă retrase după emiterea ordonanței și înlocuite cu copii, pentru că legea permite acest lucru.

„Dacă cineva vorbește acum despre spălare de bani, ar trebui să demonstreze acest lucru. Dar dacă CNA și SIS nu au știut ce se întâmplă, credeți că judecătorii puteau ști? Nu avem dreptul să facem investigații. Nu aveam dreptul să întreb ai cui sunt banii și de unde au fost luați”, se justifică magistratul.

Liliana Andriaș - 1,24 miliarde de dolari

Unul dintre magistrații care s-ar fi „jucat” cu ordonanțe de miliarde este și Liliana Andriaș de la Judecătoria sectorului Centru din mun. Chișinău care a emis două astfel de decizii.


Pe 26 noiembrie 2012, prin verdictul acesteia s-a dat undă verde pentru trecerea prin R. Moldova a 500 de milioane de dolari (dosarul nr. 2po-612/12), cererea în judecată fiind depusă cu cinci zile mai devreme. Moldoveanul implicat în afacere era indicat ca fiind tot un cetățean cu domiciliul în orășelul Codru – Ivan Belekci, născut în 1955.

O altă ordonanță de sute de milioane a fost emisă de aceeași judecătoare pe 1 iulie 2013 și a vizat suma de 740 de milioane de dolari (dosarul 2po-338/13). În schemă apare același moldovean de la Codru – Ivan Belekci. Surse din cadrul Judecătoriei Centru ne-au declarat că pe ordonanța motivată lipsește semnătura judecătorului, fiind semnat doar dispozitivul ordonanței. Ordonanța de încasare a sumei de 740 de milioane de dolari este cusută în dosar, este indicată în borderoul documentelor sub semnătura grefierului, dar nu e semnată de judecător.

Andriaș a plecat „onorabil” din sistemul judecătoresc la începutul anului 2014, beneficiind și de o indemnizație unică pentru concediere, în valoare de aproape 60 de mii de lei. În 2009, judecătoarea fusese anchetată penal pentru luare de mită, dar până la urmă dosarul a fost clasat.

Serghei Popovici – 1,2 miliarde de dolari

Primele 500 de milioane de dolari „spălate” prin semnătura judecătorului de la Comrat, Serghei Popovici, astăzi președinte al acestei instanțe aflat la al doilea mandat, au fost „legalizate” pe 21 noiembrie 2011 (dosarul nr. 2po-308/2011), la patru luni după ce a fost numit în funcția de judecător, anterior activând în calitate de judecător de instrucție la aceeași instanță.

Cererea în acest caz fusese depusă pe 16 noiembrie același an și, deși actele prezentate par îndoielnice, cum ar fi procura care nu specifică dreptul de a depune și semna cereri în judecată de către Viktor Koruts, lipsa rechizitelor bancare etc., Popovici a decis că datoria e reală și trebuie întoarsă.

Soarta altor 770 de milioane a fost decisă pe 30 august 2013, la o săptămână de la depunerea cererii (dosarul nr.2po-61/2013). Toate actele prezentate în instanță erau întocmite în limbile rusă și engleză, dar nu conțin și rechizitele bancare ale părților. Judecătorul Popovici a dispus încasarea în folosul creditorului a sumei de 700 de milioane de dolari, precum și suma de 70 de mii de dolari de la moldoveanul Radu Vasile, care figurează în dosar cu adresa în raionul Comrat, satul Ferapontievca, str. Popedî 12.

Noi l-am localizat pe acest cetățean în Chișinău, cu viza de reședință în sectorul Buiucani al capitalei.

Iurie Hârbu – 1,03 miliarde de dolari

Judecătoria Telenești se „mândrește” cu trei dosare care vizează operațiunea de spălare a banilor și toate au fost semnate de Iurie Hârbu, președintele instanței.

Judecătorul de la Telenești a început „timid”, dând undă verde pentru 30 de milioane de dolari pe 13 iunie 2011 (dosarul nr. 2po-3015/2011), la trei zile de la depunerea cererii. Cetățeanul moldovean de la care se cereau banii este Filip Robu, indicat în materialele dosarului ca fiind din satul Ratuș, raionul Telenești. Stela Cernica, secretarul Primăriei Ratuș, ne-a spus însă că „nu avem așa ceva în sat” și nici nu-și amintește să fi locuit vreodată o persoană cu asemenea nume în localitate. În schimb, o persoană cu același nume și IDNP locuiește în sectorul Râșcani al capitalei.

Pe lângă Robu, banii erau solicitați și de la „Energoalians” SRL din Ucraina.

Firma, asociată cu numele lui Veaceslav Platon, figurează în mai multe scheme dubioase. În aprilie curent, un arbitraj comercial internațional de la Bruxelles a dispus despăgubirea companiei ucrainene cu 28 de milioane de dolari pentru energia electrică în valoare de 22 de milioane de dolari pe care ar fi livrat-o încă în 1998-2000 întreprinderii „Moldtranselectro”. Urmare a acestei decizii, mai multe conturi externe ale R. Moldova au fost blocate.

Precizăm că Veaceslav Platon a negat anterior, pentru Ziarul NAȚIONAL, că ar avea vreo legătură cu „Energoalians”, chiar dacă există mai multe dovezi care demonstrează existența unei conexiuni.

În acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Procuratura Generală, dar în privința lui Hârbu nu a fost pornită niciodată vreo anchetă penală sau procedură disciplinară.

Peste doar cinci luni, Hârbu mai emite o ordonanță de încasare a 500 de milioane de dolari (dosarul nr. 2po-185/2011), dar și a altor 500 de milioane de dolari pe 4 septembrie 2012 (dosarul nr. 2po-97/2012). Ruslan Pogor, moldoveanul interpus în ultima „afacere”, figurează în dosar ca fiind din satul Bănești, raionul Telenești. „Nu avem și nu am avut așa nume în sat”, ne asigură secretara Primăriei Bănești, Ina Zalcean.

În perioada în care a emis aceste ordonanțe, Hârbu a început și construcția unei case de 205 m.p. în orașul Telenești.

Gheorghe Bârnaz400 de milioane de dolari

Magistratul de la Judecătoria Râșcani, Gheorghe Bârnaz, mai activează și astăzi la aceeași instanță, chiar dacă pe 21 septembrie 2011 a emis și el o ordonanță de încasare a sumei de 400 de milioane de dolari (dosarul nr. 2 p/o-554/11) în baza unui contract de împrumut semnat cu un an înainte.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă cu doar două zile înainte de către Taras Mykhaylyk, reprezentantul prin procură al PR-VERT SISTEM LIMITED din Marea Britanie, împotriva lui Veaceslav Bass din Chișinău, a unei firme din Noua Zeelandă și a două din Federația Rusă.

L-am găsit pe Veaceslav Bass acasă, în apartamentul sărăcăcios cu două odăi pe care îl împarte cu mama, soția fratelui decedat și o nepoată.



Bărbatul de 32 de ani părea a fi speriat atunci când a auzit subiectul pe care vrem să îl discutăm.

„Nu am nicio treabă cu cele întâmplate. În 2011, într-o seară, eram cu băieții în ogradă. A venit un cunoscut mai vechi, cu care jucam fotbal când eram copii, și ne-a propus câte 600 de dolari pentru a semna niște documente. Ne-a spus că nu e vorba despre nimic periculos. Doar niște acte pentru a le prezenta în judecată, ca garanție. Pe documente nu era indicată nicio sumă de bani. Am acceptat, pentru că atunci aveam mare nevoie de bani. În plus, auzisem că și alți cunoscuți de-ai mei au semnat cu un an mai devreme documente similare și nu se întâmplase nimic rău”, a recunoscut Veaceslav.

Cunoscuții la care se referă tânărul sunt Dmitri Vartic, menționat mai sus în articol, și Andrei Abramov, un alt cetățean moldovean implicat în „spălătorie”.

Veaceslav susține că nu a participat la ședința de judecată condusă de judecătorul Bârnaz și nici nu a știut despre existența ei. La fel cum nu a știut nici de un alt proces prin care a fost obligat să-i plătească unei firme off-shore, pe 3 mai 2013, 700 de milioane de dolari. Ordonanța a fost emisă de judecătorul Iurie Țurcan, tot de la Judecătoria Râșcani.

„Eu am semnat doar două hârtii, dar anul trecut, când am fost reținut de CNA pentru a da explicații, ofițerii de acolo mi-au arătat opt documente cu semnătura mea. Erau falsificate. Atunci am aflat în ce daravelă am intrat”, ne-a mărturisit tânărul.

Bass nu știe cine stă în spatele acestei „afaceri”, iar după episodul cu CNA nu a mai putut da de colegul care l-a convins să semneze documentele contra bani.

Adrian Popenco, șeful Procuraturii Anticorupție:

„Dosarul se află în proces de examinare. Am expediat încă acum un an mai multe întrebări și așteptăm răspunsuri de la comisiile rogatorii din Federația Rusă. Noi am ridicat toate dosarele din instanțele de judecată care vizează sumele mari de bani, nu-mi amintesc exact numărul lor, dar sunt de ordinul zecilor. Cauza penală a fost pornită în baza materialelor venite de la Centrul Național Anticorupție. Atunci când am fost sesizați, atunci am demarat investigațiile. Adoptarea unei soluții în acest caz depinde de răspunsurile venite de la comisiile rogatorii din Federația Rusă. Nu știu de ce durează atât. Problema judecătorilor implicați a fost discutată la CSM”.

Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii:

„Noi am aflat despre aceste scheme abia anul trecut, când ne-a fost prezentată o notă informativă a Curții Supreme de Justiție care a făcut o generalizare a tuturor acestor dosare. Cazul a fost discutat la ședința CSM și s-a decis sesizarea Procuraturii Generale pentru verificarea penală a judecătorilor. Știu că a fost pornit un proces penal pe fapt, dar nu știm în ce fază se află investigațiile.

Există o problemă, pentru că hotărârile judecătorești la care vă referiți nu au fost contestate și sunt în vigoare, de aceea nu există temei pentru a-i sancționa pe judecători. Nimeni nu le-a demonstrat vinovăția. În plus, cazurile au fost depistate prea târziu și în multe situații a expirat termenul de intentare a procedurilor disciplinare”.

540 de milioane de dolari, ratate de R. Moldova

Cu patru luni înainte ca la Judecătoria Râșcani să ajungă primul dosar din schema „spălătoriei rusești”, la propunerea ministrului de atunci al Justiției, Alexandru Tănase, a fost modificată legislația în vederea stabilirii unui plafon la achitarea taxei de stat în instanță. Dacă până în mai 2010, reclamanții erau obligați să achite, la adresarea în instanță, 3% din valoarea acțiunii, după această modificare taxa de stat a fost stabilită la maximum 25 de mii de lei, în cazul persoanelor fizice, și de 50 de mii de lei, în cazul persoanelor juridice.

Modificarea a fost operată pentru a înlesni accesul la justiție al cetățenilor, eliminând bariera sumelor excesive ale taxelor de stat.

Fostul președinte al CSM, Dumitru Visternicean, susține însă că nu a înțeles nici atunci, nici acum, necesitatea acestei modificări, mai ales că legislația permite amânarea, eșalonarea sau eliberarea de achitare a taxei de stat, atunci când reclamantul prezintă probe că nu dispune de posibilități de achitare a taxei.

Dacă ar fi rămas în vigoare vechea normă legală, R. Moldova ar fi câștigat 540 de milioane de dolari din dosarele prin care prin sistemul judecătoresc moldovenesc s-au spălat 18 miliarde de dolari, provenite din Federația Rusă.

(Va urma)

Raisa Lozinschi, Mariana Rață

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Merită și prietenii tăi să stie ASTA. Informează-i acum!





Nic 20.11.2015 09:33

Cred ca in tara nu avem organe de drept, dar platim cuiva salarii nu stiu pentru ce

Tache Bârcă 20.11.2015 20:22

Dacă la conducere ar fi fost nişte oameni de treabă, cât de cât, cu simţ şi obraz, astfel de lucruri cred că nu s-ar fi întâmplat. Dar, spre regret, la treucă au nimerit, "de regulă" electorală şi "din prostie naţional-patriotică", moldo-rusească, doar nişte şperţari, scursuri şi lepădături politice. Astfel, "boborul", azi, e pus în situaţia să culeagă rezultate, să se bucure de... propria alegere. PoHtă mare, drag "bobor"!

Comentarii
Promo
Punct de vedere NAȚIONAL
19.02.2018 08:59 Ziarul National Chirtoacă, Usatîi, asemănări și difer...

16.02.2018 09:16 Nicolae Negru De ce România nu se teme de Republica...

12.02.2018 09:15 Nicolae Negru Eșecul major al Guvernului Filip

Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Credeți că Parlamentul va reuși, în 2018, să modifice art. 13 din Constituție, astfel încât limba ROMÂNĂ să devină oficială în R. Moldova?
Prietenii noștri

Ziarul Național 2013-2017. Toate drepturile sunt rezervate

Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md