Societatea civilă solicită președintelui R. Moldova să nu promulge legea de modificare a Codului Audiovizualului

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă lipsa de transparență și încălcarea procedurilor legislative în cazul amendării Codul audiovizualului la 26 februarie curent, calificând aceste acțiuni drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media.

Precizăm că proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului audiovizualului a fost votat la 26 februarie curent, în două lecturi, la doar nouă zile după ce a fost înregistrat ca inițiativă legislativă de către un grup de deputați ai Partidului Socialiștilor. Potrivit notei explicative la proiectul de lege și raportului elaborat de Comisia parlamentară pentru mass-media, scopul amendamentelor este de a reduce monopolizarea mass-media.

„Astfel, era propusă modificarea articolului 66, al. (3), în vederea reducerii de la cinci până la doi a numărului de licențe pe care le poate deține o persoană fizică sau juridică în aceeași unitate teritorial-administrativă. De asemenea, amendamentele iniţiale vizau art. 66, al. (4), prin reducerea de la doi la unu a numărului de radiodifuzori de diferite tipuri în care o persoană poate fi acționar majoritar sau investitor”, se precizează în declarația semnată de circa zece organizații media.

Acestea țin să atragă atenția asupra faptului că proiectul de lege nu a fost însoțit de avizul Guvernului, iar reprezentanții societății civile care fac parte din grupul consultativ pe lângă comisia parlamentară de profil nu au fost informați despre examinarea acestui proiect de lege în comisie.

„Singura informație disponibilă, la care au făcut referire şi majoritatea instituţiilor mass-media care au reflectat acest subiect, a fost proiectul publicat pe pagina web a Parlamentului. Însă, la 26 februarie, în plenul Parlamentului a fost examinat şi un amendament la acest proiect de lege, propus de unul dintre autori, prin care textul inițial a fost modificat. Noul amendament prevede şi termenul de valabilitate pentru licențele care sunt în vigoare, precizând că actualii proprietari de media vor trebui să se conformeze prevederii referitoare la numărul de licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licențelor pe care le dețin la momentul actual”, se mai arată în declarație.

Totodată, potrivit semnatarilor declarației, noul amendament stabileşte că o persoană fizică sau juridică poate fi acţionar majoritar la cel mult doi radiodifuzori. „Astfel, autorii proiectul au revenit la formula din actualul Cod din care, însă, au exclus noţiunea de „investitor”. La modul practic, această modificare va crea condiţii pentru continuarea monopolizării pieţei media, or, proprietarii reali ai companiilor audiovizuale vor putea să se conformeze formal prevederilor legii şi să-şi păstreze doar două licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licenţelor pe care le deţin acum, în schimb să rămână „investitori” la un număr nelimitat de radiodifuzori”, se mai precizează în document.

CITIȚI și Codul lui Plahotniuc

Organizaţiile neguvernamentale de media susţin reducerea concentrării pe piaţa mass-media şi în ultimii ani au făcut mai multe demersuri în acest sens.

„Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului trebuie reglementat legal, atât prin limitarea numărului de licenţe pe care le poate deţine o persoană, cât şi prin interzicerea utilizării numelui altor persoane de către proprietarii reali ai companiilor audiovizuale, prin limitarea cotei de piaţă şi reglementarea situaţiilor care pot genera poziţiile predominante ale unor radiodifuzori în formarea opiniei publice etc. Graba cu care a fost votat la 26 februarie curent proiectul de lege de modificare a Codului audiovizualului, lipsa de transparență în procesul de examinare şi prevederile ambigue care se conţin în textul proiectului, intensifică sentimentul de neîncredere în sinceritatea intențiilor guvernanților de a limita concentrarea mass-media. Argumentul preşedintelui Parlamentului că proiectul e în corespundere cu recomandările Consiliului de Miniștri al UE nu este justificat, or, aceste recomandări trebuie implementate cu bună-credinţă şi în strictă concordanță cu normele de asigurare a transparenței procesului decizional. Calificăm această acțiune a parlamentarilor drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media şi solicităm Preşedintelui R. Moldova să nu promulge legea de modificare a Codului audiovizualului, adoptată la 26 februarie, întorcând-o în Parlament pentru reexaminare”, conchide sursa citată.