România și R. Moldova, AMENINŢATE direct de Rusia. Mesajul TRANȘANT pentru Iohannis. E vorba de Transnistria

Oleg Malginov, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, a declarat într-un interviu pentru Agerpres că a avut discuţii sincere cu autorităţile de la Bucureşti, despre scutul antirachetă de la Deveselu, însă speră că oficialii români au fost sinceri când au spus că acesta este un sistem doar defensiv, pentru că Moscova are o părere diferită.

De asemenea, diplomatul vorbeşte despre recenta întâlnire dintre Klaus Iohannis şi Petro Poroşenko, spunând că declaraţiile ucraineanului cu privire la „dezgheţarea” situaţiei din Transnistria şi integrarea acestei regiuni în Republica Moldova a stârnit multe semne de întrebare la Moscova.

„Când o parte creează un scut antirachetă, potenţialul acesteia creşte, iar potenţialul celeilalte părţi se reduce. Deci aceasta este discrepanţa. Am discutat acest lucru. Sper că autorităţile, oficialii care spun că acest sistem e doar defensiv cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun şi acest punct de vedere autorităţilor, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru”, a declarat ambasadorul rus, într-un interviu pentru Agerpres, citat de gandul.info.

Întrebat despre poziţia NATO că scutul antirachetă este orientat împotriva ameninţărilor din Orientul Mijlociu, ambasadorul răspunde: „Dumneavoastră credeţi că e împotriva Orientului Mijlociu? ”. „Nu sunt specialist”, răspunde reporterul Agerpres, iar Malginov spune: „Nici eu nu sunt specialist, dar, sincer vorbind, nu am auzit pe nimeni discutând activ despre dezvoltarea unui scut antirachetă în legătură doar cu situaţia din Orientul Mijlociu. Chiar săptămâna aceasta a avut loc, din câte am înţeles, o conferinţă în Marea Britanie, unde a participat ministrul de Externe, domnul Aurescu, iar tema acesteia a fost, poate că nu o voi spune exact, „Scutul Antirachetă şi Relaţiile cu Federaţia Rusă''. Nu relaţiile cu ţările din Orientul Mijlociu, ci relaţiile cu Federaţia Rusă. Pare că toată lumea înţelege ce înseamnă, dar fiecare spune altceva în public. Să o lăsăm aşa”.

Oficialul rus mai spune că relaţia Rusiei cu România este practic inexistentă la nivel politic, fiind vorba doar de schimburi de scrisori sau felicitări, lucru care contrazice situaţia de acum un an, când existau eforturi de îmbunătăţire a acestei relaţii. În schimb, exporturile româneşti către Rusia sunt în creştere, în ciuda sancţiunilor impuse de UE şi SUA, spune Malginov.

Malginov spune că Rusia a urmărit alegerile din România şi că Vladimir Putin l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru victorie, exprimându-şi dorinţa „ca relaţiile noastre să fie mai bune”.

„Sperăm ca alături de noul preşedinte să căutăm oportunităţi pentru a avea relaţii mai stabile şi mai previzibile în viitor. (…) Unele persoane sunt mai emoţionale, mai deschise, alţii sunt mai puţin deschişi sau se exprimă mai puţin, dar, cum am spus, pentru noi, relaţiile cu România pot fi importante dacă sunt previzibile, dacă sunt bazate pe principii, dacă sunt orientate către îmbunătăţirea relaţiilor şi către o abordare constructivă şi dacă avem discuţii sincere despre chestiunile cu privire la care avem poziţii diferite”, a spus ambasadorul rus, întrebat dacă se aşteaptă la o schimbare în relaţia cu Rusia, o dată cu venirea lui Iohannis la Cotroceni.

Rusia, „nedumerită” pe subiectul Transnistria, după întâlnirea Iohannis-Poroşenko

Oleg Malginov mai vorbeşte şi despre întâlnirea dintre preşedinţii Klaus Iohannis şi Petro Poroşenko, de la Kiev, unde liderul ucrainean a vorbit despre o înţelegere de a-şi da silinţa ca Transnistria să se integreze în Republica Moldova. Diplomatul rus spune că aceste declaraţii, care nu au venit însă din partea lui Iohannis, au stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri, la Moscova.

„Preşedintele ucrainean Poroşenko a folosit cuvântul „a dezgheţa”, care în rusă are mai multe conotaţii. Unul dintre ele este „să încingi”. Deci, dacă dorinţa preşedintelui ucrainean, pronunţată în prezenţa preşedintelui român, este de a încinge situaţia de acolo, e foarte greu de acceptat. Dacă preşedintele Poroşenko a vrut să spună că doreşte să facă procesul de rezolvare a situaţiei din Transnistria, din Moldova, mai eficient, mai activ, ok, noi asta facem în ultimii ani, iar Ucraina, în ultimii 3-4 ani, a fost foarte pasivă”, a spus Malginov.

Malginov aminteşte că România nu face parte din formatul 5+2 de rezolvare a conflictului îngheţat de la Tiraspol, dar că, prin calitatea sa de membru UE şi OSCE, ia parte la aceste negocieri.

„Ei bine, prima mea reacţie a fost că cei doi preşedinţi au căzut de acord să aibă un soi de format alternativ pentru a rezolva situaţia, pentru a trece peste, pentru a înlocui acordul 5+2. Este ciudat, deoarece, la nu multă vreme după alegeri, a fost o întrevedere între părţile din Chişinău şi Tiraspol pentru a revigora formatul 5+2. Câtă vreme am fost aici am auzit de la liderii politici din România, public, şi în discuţiile cu mine, că susţin formatul 5+2, că doresc ca el să fie mai activ, mai orientat către rezultate. Aşadar asta nu înţeleg, nu ştiu ce a fost în spatele acestei declaraţii şi sper că poziţia Bucureştiului nu s-a schimbat şi continuă să sprijine formatul 5+2”, spune Malginov.

Malginov vorbeşte şi despre acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE, spunând că ţara este încă membră CSI, dar a semnat şi acest acord, lucru care ar contraveni tratatului CSI.

„Vor fi nişte consecinţe. (…) Economice. Ei bine, vedeţi dumneavoastră, noi de la început am zis tuturor partenerilor noştri, inclusiv celor din Uniunea Europeană, că este contraproductiv să creezi alternative, ori Uniunea Europeană, ori CSI. Am propus să încercăm să vedem cum ne putem apropia în cadrul regimurilor diferite pentru ca ţările să nu fie puse în situaţia de a alege unul sau celălalt. Dar nu a fost luat în considerare şi situaţia a evoluat diferit. (…) Desigur, plănuim, ne gândim, sperăm că relaţiile cu R. Moldova vor continua pe baze normale, dar nu putem ignora, de exemplu, discriminarea împotriva presei ruseşti din Moldova, restricţiile pentru jurnaliştii ruşi de a veni la Chişinău, lucru care nu este în conformitate cu standardele europene. Aşa că sunt multe probleme şi nu putem înţelege de ce să le multiplice. Nu găsim asta ca fiind folositor”, a spus Oleg Malginov.