RISC // Compania ucraineană poate asigura doar o TREIME din volumul necesar de energie electrică pentru R. Moldova. Vom rămâne în BEZNĂ?

Compania „DTEK Trading” din Ucraina, care a încheiat cu „Energocom”, la sfârșitul săptămânii trecute, un contract de livrare a energiei electrice în R. Moldova până în primăvara anului viitor, poate asigura doar 30% din consumul nostru total.

Avertismentul vine de la expertul în energetică Sergiu Tofilat, care afirmă, într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL, că acest contract ar comporta mai multe riscuri pentru R. Moldova, inclusiv deconectarea, într-o bună zi, a energiei electrice de către așa-zisele autorități din Transnistria, pe unde trec liniile de livrare a curentului din Ucraina spre statul nostru.

Sergiu Tofilat afirmă că la mijloc ar fi o decizie politică, determinată și de o posibilă neînțelegere a autorităților de la Chișinău cu cele de la Tiraspol, după excluderea intermediarului din contractul pe care l-a avut, până la 1 aprilie curent, Chișinăul cu Centrala de la Cuciurgan.

Dle Sergiu Tofilat, Ministerul Economiei a anunțat că „Energocom” a semnat un contract de furnizare a energiei electrice cu „DTEK” din Ucraina. Găsiți judicioasă această decizie?

Aici sunt mai multe semne de întrebare, iar primul se referă la securitatea livrărilor de energie electrică. R. Moldova consumă, în medie, vreo 240 de milioane de kilowați (kW). Ucraina a bugetat în balanța ei energetică pentru exportul în R. Moldova numai 90 de milioane de kW. Deci, ucrainenii asigură practic numai 30% din livrări.

Dacă noi am semnat contract numai cu „DTEK”, apare întrebarea cum va asigura această companie toată energia, toate livrările? Acesta este un lucru incert.

În al doilea rând, contractul cu ucrainenii a fost semnat de întreprinderea de stat „Energocom”, fără ca aceasta să producă, fiind ca o companie intermediară. De ce „Gas Natural Fenosa” nu a semnat direct cu „DTEK”?

De ce?

Acest lucru nu este logic și nu corespunde regulilor de pe piață cu privire la organizarea tenderelor. Înseamnă că „Gas Natural Fenosa” s-a temut că „DTEK” într-adevăr nu o să poată asigura livrările și a lăsat acest lucru pe seama „Energocom”, ca să-și asume această întreprindere de stat toată responsabilitatea.

Acest lucru ar însemna că ne-am putea trezi fără energie electrică într-o bună zi?

Nu știm clar de unde o să acopere „DTEK” toată cererea noastră de energie. Poate ei o să importe cărbune și o să producă ori o s-o cumpere din Federația Rusă ca să ne asigure nouă livrările. Încă nu este clar și o să urmărim.

Ucraina se află în război cu Federația Rusă. Sunt posibile asemenea tranzacții?

Există război, dar anul trecut, de exemplu, Ucraina cumpăra energie de la „Inter RAO” cu 40 de dolari mega-wattul (MW) și exportau în Polonia cu 75 de dolari MW-ul. Nu-i prea deranjează tare războiul.

Argumentul autorităților de a semna un contract cu această companie ucraineană a fost prețul mai mic cu 4,2 dolari decât cel oferit de Centrala de la Cuciurgan…

Centrala de la Cuciurgan putea foarte liber să bată prețurile ucrainenilor. Nici nu se discută, pentru că ei stabilesc prețul gazului așa încât să le iasă mai ieftină energia ca la ucraineni. La mijloc este mai mult un motiv politic.

Posibil că ai noștri au vrut să îmblânzească partenerii externi, să arate că nu mai finanțează regimul separatist. Pentru noi acest lucru este bun, însă nu este clar cum „DTEK” o să asigure volumul necesar de energie al R. Moldova.

Președintele Igor Dodon afirma, după întâlnirea de săptămâna trecută cu liderul separatist Vadim Krasnoselski, că din oferta Centralei de la Cuciurgan a fost exclusă compania intermediară „Energokapital”. Poate fi acesta un motiv pentru care decidenții de la Chișinău au refuzat oferta transnistrenilor?

Tind să cred că la bază au stat totuși motivele politice. Evident că Centrala de la Cuciurgan putea să vândă energia și cu 30 sau 40 de dolari. Totul depinde de prețul gazului pe care-l stabilesc așa-zisele autorități transnistrene pentru „Moldavskaia GRĂS”.

În toți anii trecuți, prețul la energia electrică din Transnistria nu ținea cont de prețul real al gazului pe piață. Adică, Transnistria se uita cu cât vând ucrainenii energia, după care stabileau prețul gazului în așa fel ca prețul final la energie să fie mai ieftin decât la ucraineni. Acest lucru se făcea numai cu acordul autorităților noastre.

Probabil, de data aceasta transnistrenii nu s-au înțeles cu ai noștri, în sensul anumitor beneficii pentru „ai noștri”, și așa au semnat contractul cu ucrainenii.

CITIȚI și INVESTIGAȚIE // Cine stă în spatele companiei care vinde energie electrică R. Moldova? Fondatoriii sunt firme off-shore

Ce riscuri ne așteaptă, având în vedere această „neînțelegere”, așa cum ați sugerat Dvs.?

Până nu este clar cum va asigura Ucraina volumul deplin de energie electrică, există câteva riscuri. Să nu uităm că rețelele prin care urmează să ajungă energia din Ucraina în R. Moldova trec pe teritoriul regiunii separatiste, chiar direct prin „Moldavskaia GRĂS”. Ei pot deconecta liber aceste linii și să ne lase fără energie. Există acest risc și trebuie să fie o coordonare cu autoritățile transnistrene pentru siguranța acestor livrări.

Așa cum spuneam, nu e clar de unde o să ia „DTEK”-ul diferența necesară de energie. Apoi, dacă se mergea după principiile concurenței, contractul trebuia să fie semnat între „Gas Natural Fenosa” și „DTEK”, nu între „Energocom” și compania ucraineană. Mai punem acolo niște copeici deasupra fără să fie clar de ce.

Dle Tofilat, să ne așteptăm la scumpiri ale energiei electrice?

Energia electrică va fi mai scumpă cu vreo 2%. Până la 1 aprilie am cumpărat cu 48,95 dolari MW-ul, acum o să cumpărăm cu 50,2 dolari, deci cu 1,2 dolari mai mult.

Dacă reieșim din felul cum era format prețul la „Moldavskaia GRĂS” în toți acești ani, ei puteau să câștige acest concurs, fiindcă aici costul real al MW-lui este 17 dolari, fără a include costul gazului. Dacă, de exemplu, ucrainenii vindeau energia cu 50 de dolari, așa-zisele autorități din stânga Nistrului stabileau în așa fel prețul gazului ca energia să fie un pic mai ieftin ca la ucraineni.

De ce nu s-a realizat acest lucru? Pentru că, probabil, nu s-a ajuns la o înțelegere cu autoritățile noastre. Dacă nu mai există acea companie intermediară, ai noștri nu mai au acele beneficii cumpărând din Transnistria.

Acest lucru a fost întors astfel încât acest contract să fie în detrimentul intereselor Federației Ruse în regiune, probabil autoritățile noastre au vrut să se pună bine pe lângă partenerii externi și, poate, Ucraina și R. Moldova vor să pună astfel presiune pe Transnistria, mai ales că vor să instituie și puncte comune la frontieră pe segmentul transnistrean.

Dle Sergiu Tofilat, vă mulțumim pentru interviu!