20:44:15 23.02.2017
Stiri

OPINIE // Președintele meu. Nu spera. Și nu ai teamă

Opinii 05.01.2017 13:00 Vizualizări3877 Autor: Ziarul National
OPINIE // Președintele meu. Nu spera. Și nu ai teamă forbes.ro

Președintele meu are o funcție simbolică.

Dă jos drapelul Uniunii Europene de pe batimentul Președinției. Taie cu bolgarka soclul drapelului. Schimbă „ro” în „md” pe unde poate. A oprit la frontierele Patriei valul de 30 de mii de sirieni, care urmau să cucerească Chișinăul. Îi numește agresori pe polițiștii și combatanții care au luptat în războiul ruso-moldovenesc de pe Nistru în 90. L-a tras de mâna pe Dumnezeu. Care până acum era cu privirea în altă parte. I-a pus sutana lui Marchel. Ca să știe că-i Dumnezeul lui. Se întâlnește cu „conducătorul Transnistriei”. Îi ia cetățenia președintelui Băsescu.

Președintele meu uită să pună virgulă după funcție: „Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova (virgulă)… bla-bla și bla-bla”.

Președintele meu este harnic. În nicio săptămâna de la instalare lucrează extrem de mult. În fiece zi face câte un gest simbolic. Nu are timp de hodină.

Este al cincilea președinte. Al meu.

Primul meu președinte, Mircea Snegur, l-am votat în electorală. În turul doi, cred. Eram tânăr. Plin de viitor. Mama m-a telefonat. Și m-a rugat să mă duc la vot. Pentru viitorul meu. Președintele meu ar fi trebuit să fie Oazu Nantoi. Eram tânăr și naiv. Dar a fost Mircea Snegur. Părinții mei nu mai aveau viitor. Era un președinte pentru viitorul meu.

Unul dintre copiii primului președinte e în afara Republicii Moldova.

Petru Lucinschi a fost al doilea președinte. Ales în campanie prezidențială. Nu mai eram atât de tânăr. Și nu mai aveam atâta viitor. Supărat pe Snegur, că mi-a furat din viitor, i-am acordat votul meu lui Petru Lucinschi. Cu puțină speranță. Cu cinism.

Unul dintre copiii celui de-al doilea președinte e în afara Republicii Moldova.

Pe al treilea președinte, Vladimir Voronin, nu l-am ales eu. L-au ales alții. Dar a fost președintele meu. Care a irosit toate oportunitățile care dădeau năvală peste noi. În opt ani am îmbătrânit atât cât alții în douăzeci. Viitorul meu arăta frumos. Cum arată o varză murată în primăvară lângă o crizantemă rubinie și revoluționară la 7 noiembrie. Nu spera și nu ai teamă.

Nepoata celui de-al treilea președinte e în afara Republicii Moldova.

Al patrulea președinte, Nicolae Timofti (nu pun interimatele lui Lupu și Ghimpu), a fost ales de alții. Fiică-mea avea viitor. Tot viitorul în față. Și era generoasă. Generația 7 aprilie 2009 v-a oferit o țară. S-o furați. Pentru viitorul tinerilor. Voi ați furat-o pentru trecutul vostru. Și le-ați furat viitorul tinerilor de douăzeci de ani.

Copiii celui de-al patrulea președinte sunt în afara Republicii Moldova.

Al cincilea meu președinte nu mai are ce-mi fura. Viitorul meu a fost furat. Viitorul fiicei mele a fost furat. Igor Dodon își fură viitorul mezinului propriu, care, parcă zilele acestea, a făcut doi sau trei ani. Și crede că viitorul e luminos, strălucitor și frumos.

E doar un vis.

Mezinul președintelui va trăi în afara Republicii Moldova.

Istoria Republicii Moldova va fi scurtă. Despre niște tauri comunitari. Dintr-o rezervație da la capătul lumii. Cu semințe aruncate aiurea.

Un stat se face din cetățeni cu viitor.

Suntem ca în Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache. Când nu mai distingem cine vorbește: Serafim sau bouțul, cetățeanul sau președintele.

P.S.: Tehnologia politică funcționează perfect. Cetățenia lui Băsescu nu-l deranja pe Dodon. Băsescu era cetățeanul Republicii Moldova care deranja turma din dreapta și stânga zăplazului politic.

Băsescu a fost unicul cetățean moldovean printre taurii comunitari, vorbind moldovenește.

P.P.S.: Dacă Republica Moldova se vrea o republică parlamentară, atunci președintele trebuie ales în Parlament. Ideal: prin consens. Ideal: dintre cetățeni fără apartenență politică. Ideal: un om care are cultură.

Nu poate fi președintele tuturor un candidat care a dus un război pe viață și pe moarte, deloc pudic, deloc moral, în campania prezidențială directă.

Este un sistem infect, virusat din oficiu. Într-un câmp constituțional răvășit.

PPPS: Dar nu spera. Și nu ai teamă.

Text de Gheorghe Erizanu

Merită și prietenii tăi să stie ASTA. Informează-i acum!

Dragos 05.01.2017 15:03

Ati rostit un adevar amar, dle Erizanu. Niste derbedei, canalii, escroci, ingrati, ipocriti, lasi, neiubitori de tara, de bastinasi! De la primul pana la ultimul, inclusiv interimarii - deseuri genetice, putorosenii abisale! Agresori in propria tara! Transea lor de lupta - imbecilizarea, tembelizarea. Nu e de mirare ca astazi Moldova arata ca un stat-cobai, ca o sandrama stalinista ravasita de urgie. Dar cel mai grav este ca o pacoste de anvergura tentaculara, un pigmeu PD-rast, un Tiran, un potentat proxenet a pus laboiul si pe prospatul inscaunat fraudulos. de fapt, o relicva bolsevica, un borsit pur sange, un natang kremlinez cinic si insipid. Vai sarmana Basarabie! De parca i-au fost legate noroacele. In ce hal a ajuns RMica? Cine o respecta? Nici presedintii care nu au iesit din zodia KGB, nici progeniturile lor. Tot ca unul - groparii statului! Al naibii presedinti1 Cutre sterpe. Cu tupeu. Duhnesc a boala pe acest popor Un stat hot si nelegiuit nu poate fi respectat. Putea fi altfele, daca lasau ca Maia Sandu sa fie declarata invingatoare. Asta e! De aceea...ma gandesc sa plec.

Polilogu 05.01.2017 17:26

EXCELENT, domnule GEORGE !

tun 08.01.2017 10:45

Sa uitam un moment pe Tavarici DODON, sa-l lasam in pace sa ne vanda rusilor si pana vine dela Moskva sa discutam despre altceva. Un Maldafan neinspirat, din republika Fantoma MALDAHISTA a lansat idea STUPIDA ca o furtuna de zapada este o "" urgie "". Pentru cei care lucreaza pamantul zapada este o BINEFACERE , o Bucurie. VISCOLUL este un fenomen destul de rar la noi si are incoveniente mai ales pentru animalele salbatice care nu se pot alimenta, si apoi pentru oameni si pentru noi copiii care stateam inchisi in casa doua saptamani fara sa iesim afara sa ne batem cu bulgari de zapada. Dar cand Natura se linistea era marea fericire pentru toata lumea; un cer senin si un soare mai stralucitor ca niciodata; muntzi de zapada pe drumurile blocate ale satelor si oraselor, eram totzi la saniush. Imi amintesc ca odata dupa viscol ,copil fiind impreuna cu o puzderie de altzi copii pe coama unui deal de zapada am vazut innotand cu greu prin nametzii inaltzi cat casele un caine urias. A trecut la vreo 10 metri de noi, iar tata care era cu mine imi spune::::: Este un lup flamand saracul, cauta si el ceva de mancare. Nu indrazneste sa atace vreun copil caci suntem prea multzi aici. Dupa aceea nu am auzit vesti rele despre acest lup atat de indraznetz. Imi amintesc foarte bine ca NICODATA in comuna mea CIRIPESTI din Basarabia; cineva ar fi putut spune ca viscolul este o urgie.Cel mult o mica paranteza hivernala.

Comentarii
Promo
Promo
   
Punct de vedere NAȚIONAL
22.02.2017 10:40 Ziarul National Români, fiți atenți! Sturza vă monito...

20.02.2017 09:17 Nicolae Negru „Transnistrizarea” Ucrainei și „donba...

17.02.2017 11:25 Ziarul National Gheorghe Erizanu: Manualele gratuite

17.02.2017 09:16 Nicolae Negru Plahotniuc, fără parașută într-un avi...

Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Credeți că:
Prietenii noștri
Campanie

Ziarul Național 2013. Toate drepturile sunt rezervate

Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md