OFICIAL // CNA caută director: Cine poate candida
Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități anunță concurs pentru selectarea candidatului la funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), după ce a aprobat, ieri, Regulamentul cu privire la concursul pentru selectarea candidatului la această funcție.
Potrivit Regulamentului, candidatul trebuie să dețină cetățenia Republicii Moldova, să fie domiciliat în republică, să aibă studii superioare juridice și o vechime în muncă în domeniul juridic de cel puțin 10 ani.
De asemenea, candidații trebuie să aibă o reputație ireproșabilă, să nu fi fost în ultimii doi ani membru al vreunui partid politic, fără antecedente penale și să cunoască limba română.
Dosarul doritorior de a ocupa această funcție va trebui să conțină copia buletinului de identitate și a fișei de însoțire, copia diplomei de studii, copia carnetului de muncă, două scrisori de recomandare, certificatul eliberat de Ministerul Justiției care confirmă că nu este membru al vreunui partid politic, cazier judiciar și certificatul de sănătate, eliberat de instituția medicală abilitată.
Candidații vor depune dosarele în perioada 19 octombrie – 29 noiembrie curent, la secretariatul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.
Menționăm că mandatul actualului director al CNA, Viorel Chetraru, expiră pe 25 octombrie curent.
Zilele trecute, vicedirectorul acestei instituții, Cristina Țărnă, și-a anunțat demisia, iar printre motivele enunțate se numără și intenția guvernării de a reforma CNA-ul, astfel încât acesta să devină „avocatul businessmenilor” și să se ocupe doar de „corupția mică”.
Salariile din Chișinău, mai mari decât în alte regiuni ale R. Moldova: Ce retribuții au primit în 2023 chișinăuenii
Un deputat de la Chișinău deconspiră „adepții fascismului putinist în R. Moldova” care „sunt ușor detectabili”: „Fac navetă în Rusia, concurând acolo pentru postura de trădător Nr.1, cu condiția că vor fi remunerați din gros de regimul de la Kremlin”
Trei case tradiționale țărănești din satele Butuceni și Morovaia, restaurate în cadrul unui proiect comun cu România, finanțat de UE