Nisporeni // „Părintele” sfinților

Îndeletnicire // Sute de icoane și răstigniri „prind viață” la Nisporeni

De treideceniiincrustează în lemn chipurile sfinţilor. Acest material dur devine maleabil în mâinile sale, care stăpânesc instrumentele de cioplit cu o iscusinţădesăvârşită. Este vorba de sculptorul Vasile Adam din Nisporeni. Lucrările îi sunt apreciate atât în ţară, cât şi peste hotarele ei, fiind achiziţionate de amatori de artă din Germania, SUA, Elveţiaş.a. În prezent, el lucrează la crearea unei răstigniri din lemn şi la o compoziţie denumită „Moldova”.

Primul atelier – în demisol

Iarna aceasta nu a fost prea norocoasă pentru Vasile Adam, deoarece nu a avut comenzi ca altădată. Munca artistică este instabilă şi rareori profitabilă, zice artistul. Cu toate acestea, el continuă să-şi valorifice talentulşi să persevereze. Primul său atelier era în demisolul unei foste băi publice prost iluminate. A căutat posibilităţi pentru a-şi construi atelierul de acum pe un teritoriu adecvat, în apropiere de Casa de Cultură şi biblioteca din oraș. Deşiconstrucţia atelierului nu e finalizată, totuşi sculptorul are un loc unde să-şiţină instrumentele, materialele şi unde să lucreze în linişte.

Jucăria buclucașă

„Pe la vârsta de opt-nouă ani, am construit din lemn o armă. Iar pentru a-i da un aspect credibil, am trecut-o prin funingine”, povesteşte artistul. Într-o zi, s-a trezit cu polițiștii în ogradă care au venit să-i ia puşca. Au zâmbit când au văzut că e doar o jucărie. Însă, acesta a fost primul moment care avea să prevestească pasiunea pentru sculptura în lemn.

După absolvirea şcolii, a mers la Colegiul de Arte pentru a deveni pictor-stilizator. Își amintește că, în armată, a desenat o mulţime de portrete. Tot acolo îi era apreciat şi scrisul caligrafic. Colegii săi militari, care nu prea ştiau rusa, îl rugau să scrie scrisori de dragoste. În tinereţe nu cioplea în lemn, ci în cuvinte: compunea poezii.Unele chiar i-au fost publicate, darredacţia l-a „învinuit” de romantism exagerat. În acest fel,toată inspiraţia sa a fost direcţionată spre sculptat.

Chipul din salcie

Harul dumnezeiesc a apărut atunci când şi-a aţintit privirea într-o salcie. În fineţea acesteia a văzut chipul lui Iisus. „Pe loc am luat dalta şi în timp de jumătate de oră am văzut naşterea unei lucrări”, zice el. Icoana creată atunci a fost donată Episcopului Petru de la Mănăstirea Hâncu.

Chipurile religioasecioplite de sculptor se regăsesc în diverse lăcaşuri sfinte din R. Moldova. Pe multe dintre ele le-a donat, cum ar fi Capela din ansamblul arhitectonic „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, precum şio răstignire pentru Biserica„Ciuflea”.

Vasile Adam caută să redea până și sentimentele pe chipurile de pe icoanele pe care le creează, de aceea,știe tot timpul când se poate apuca de lucru, nu și când va termina opera. „Se poate face într-o lună, două, dar şi într-un an”, spune sculptorul care a „cochetat” și cu sculptatul în piatră.

„Visez la un muzeu”

A rămas devotat lemnului, iar măiestria de a ciopli nu o păstrează doar pentru sine. La atelier are şicâţivaînvăţăcei. Deocamdată, ei realizează elemente simple, decorative, însă cu timpul vor trece şi la lucrări mai complicate.

Sculptorul visează la ziua când „atelierul din Nisporeni va deveni un muzeu deschis pentru toţituriştiişi admiratorii de artă”. Important e ca acea zi să nu fie prea departeşi ca artiştii să poată trăi din meseria şi talentul lor.

Victoria Bortă