Vorbesc românește, sunt moldovean/român

Semne diacritice // Îndemnul „vorbesc românește, sunt, deci, român” rămâne valabil

Ziarul „Timpul” a lansat o campanie, „Vorbesc românește, sunt, deci, român”, legată de viitorul recensământ general al populației din R. Moldova, planificat pentru aprilie 2014. Printre întrebările la care vor trebui să răspundă locuitorii R. Moldova vor fi și unele referitoare la etnie/naționalitate și limba vorbită. Redacția ziarului propune ca „toți moldovenii de etnie română să declare univoc că limba maternă este limba română, iar ca etnie/naționalitate sunt români”. Aceasta „pentru a nu permite denaturarea realității și falsificarea rezultatelor referendumului”, pentru a opri umilitoarele campanii media rusești despre aceea că românii din R. Moldova sunt o „minoritate națională” la ei acasă”.

Se cere o precizare că precedentul recensământ, din 2004, s-a desfășurat cu abateri de la regulile prevăzute de ONU și datele sale ridică unele semne de întrebare. A declarat-o atunci chiar reprezentantul Fondului ONU pentru Populație, care a monitorizat procesul. În special, sunt dubioase cifrele privitor la numărul persoanelor care s-au declarat români. În R. Moldova, fără localitățile ocupate de separatiști, ponderea acestora a fost de doar 2%, mai redusă chiar decât în regiunea transnistreană, unde procentajul românilor era de 2,2. Nu au fost date publicității datele privitor la numărul persoanelor care au indicat drept limbă maternă limba română. În presă s-a strecurat informația că ponderea acestora era de 17 la sută, cifră care l-ar fi speriat pe Voronin. Dacă în pofida falsificărilor, circa 575 de mii de persoane au declarat că vorbesc limba română, fenomenul nu putea să nu impresioneze.

Prin urmare, ar trebui să ne asigurăm mai întâi că recensământul din acest an va fi organizat în conformitate cu standardele ONU, pentru a exclude atitudinea „preconcepută” a operatorilor față de unele răspunsuri. Lucrul acesta depinde de autoritățile centrale, dar și de Biroul Național de Statistică și structurile locale ale acestuia - de direcțiile (secțiile) de statistică municipale și raionale.

Susțin și eu campania „Vorbesc românește, sunt, deci, român”, sunt scris ca român în actele de stare civilă din R. Moldova. Am însă o sugestie. Trebuie să procedăm în așa fel, încât să evităm clivajul artificial, ideologic moldovean/român. Aceste cuvinte sunt sinonime. O știu până și cei care declară că vorbesc „moldovenește”. Altfel pornim pe o cale greșită, a unei alte divizări cu consecințe periculoase: încercând să eliminăm o divizare pe criterii geografice, pe linia Prutului, riscăm să aprofundăm o împărțire artificială, nu pe criterii fundamentale, de natură etnolingvistică, ci temporare, schimbătoare, fie consecință a ignoranței, fie a preferințelor de natură politică sau geopolitică, a populației autohtone din R. Moldova. Dacă cei 17 la sută care au declarat data trecută că vorbesc românește se vor declara români, procentul lor se va ridica la 17 și, chiar dacă vom fi „cea mai mare minoritate din R. Moldova”, realitatea este alta. Noi suntem majoritatea. Doar că numim limba diferit. Linia artificială a separării trece prin mijlocul multor familii, separă frați și surori, rude, vecini și consăteni. Recensământul ar trebui să fixeze realitatea obiectivă, nu ficțiunea molotovenească, după cum s-a exprimat poetul Nicolae Leahu. Există o soluție în acest sens, pe care o aplică de mulți ani instituțiile de sondaje ale opiniei publice. La rubrica naționalitatea respondenților ele indică „moldovean/român”, iar la limba vorbită – „moldovenească/română”. „Limba moldovenească” este acceptată în sensul de grai moldovenesc. De altfel, și România îi recunoaște drept români pe cei care vorbesc românește, indiferent dacă se numesc moldoveni, vlahi, volohi etc., indiferent cum își numesc limba. Această atitudine înțeleaptă trebuie să o adoptăm și noi.

Știu că risc astfel să atrag mânia celora care doresc o clarificare la acest capitol, care au nevoie de o certitudine pentru a acționa în sens patriotic. Propunerea însă se referă la forma de prezentare a datelor finale, nu la campania propriu-zisă. Datele care vor fi obținute de operatori vor reflecta modul în care își numește limba și se identifică fiecare persoană ce locuiește pe teritoriul R. Moldova. Îndemnul „vorbesc românește, sunt, deci, român” rămâne valabil.