Rescrierea „poveștii de succes”
Semne diacritice
Premierul Valeriu Streleț pleacă azi în prima sa vizită la Bruxelles. Faptul că a trebuit să aștepte două luni și jumătate ocazia de a se întâlni cu înalții reprezentanți ai UE este un indiciu al unei „răciri” consistente a sentimentelor Bruxelles-ului față de Republica Moldova.
După ce „povestea de succes” s-a transformat brusc într-o poveste „horror”, liderii UE nu ard de dorința să se întrețină cu liderii moldoveni. Spre exemplu, Chiril Gaburici a vizitat Bruxelles-ul la o săptămână de la învestirea Guvernului său, Iurie Leancă – la nici două săptămâni, iar Vlad Filat, în 2009, - la câteva zile, iar în 2010 – la 25 de zile.
Guvernarea așa-zisă proeuropeană a procedat ca și guvernarea comunistă, tratând UE ca pe o „naivă”, simulând principalele reforme sau ajustându-le la interesele lor înguste. Bruxelles-ul privea cu o oarecare înțelegere comportamentul duplicitar al Chișinăului, efortul său de a întârzia cât mai mult schimbările profunde - reflexele, mentalitățile nu se schimbă într-o zi. Atitudinea indulgentă era dictată și de contextul geopolitic regional, de comportamentul agresiv al Rusiei și încercarea ei de a-și adjudeca ca „sferă de influență” teritoriile din perimetrul fostei URSS. Dacă UE ar fi lipsit Republica Moldova de asistența financiară, insistând asupra îndeplinirii stricte a angajamentelor asumate, ar fi împins-o în brațele Rusiei.
Acest calcul este valabil și acum, după „seismul” produs de fraudarea „de proporții gigantice” a BEM, dar mai cu seamă de inactivitatea și complicitatea instituțiilor statului, de încercarea de a mușamaliza cazul respectiv. Datele geopolitice ale problemei moldovene nu se schimbă. Deși s-a pomenit într-o situație jenantă, Bruxelles-ul nu ne poate abandona, făcând jocul Rusiei (ar fi și o trădare a Ucrainei), dar poate lua măsuri de precauție, de raționalizare a cheltuirii banilor. De aceea, acordându-i Chișinăului un împrumut de 150 de milioane de euro, Bucureștiul nu numai că nu supără UE, ci, dimpotrivă, vine în ajutorul ei, oferindu-i posibilitatea să-și ia o pauză de gândire și să-și suspende temporar unele programe, până la o revizuire completă a relațiilor cu Republica Moldova.
Nu șocul, care a fost pe măsura fraudei, este motivul pentru care Bruxelles nu a dorit până acum să-l primească pe Streleț. Mingea e pe terenul Chișinăului. Premierul trebuie să demonstreze că lecția BEM a fost învățată, că lucrurile au început a se schimba, că guvernarea are un plan și că există voință politică pentru a-l pune în aplicare, a efectua „schimbări reale”. Etapa „vorbelor” s-a încheiat. De altfel, și împrumutul salvator al României, după spusele premierului Victor Ponta, nu e un cec în alb, fiind însoțit de recomandări în ce privește reforma și pedepsirea celor vinovați de furtul miliardului.
La Bruxelles se va discuta, firește, și despre mersul îndeplinirii Acordului de asociere. Restanțele Republicii Moldova țin în special de „climatul financiar-economic”, de crearea unor condiții adecvate pentru investitori, a declarat, pentru „Ziarul de Gardă”, Pirkka Tapiola, Ambasadorul UE la Chișinău. Bucură, din punctul său de vedere, „exporturile agricole din Republica Moldova către UE. E un proces în creştere”. Aceasta înseamnă că „povestea de succes” nu s-a încheiat, ci abia începe. Rescrisă și completată cu episodul BEM și eliberarea statului din captivitatea oligarhilor, va părea mult mai interesantă.
Din păcate, nu și pentru cei care o trăiesc.
Reacția diplomației de la Chișinău la decizia MAE rus de a expulza din Federația Rusă un angajat al Ambasadei R. Moldova la Moscova
GALERIE FOTO // Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, care datează din secole XVII - XVIII, a fost REDESCHISĂ: Sovieticii au transformat lăcașul sfânt cu fresce murale unice în HAMBAR, iar SUA l-au restaurat
OFICIAL // Fiecare al cincilea cetățean al R. Moldova este asistat social, peste 11% din populație trăiește din banii trimiși de peste hotare, iar cea mai mare parte a veniturilor lunare este cheltuită pentru MÂNCARE și întreținere