Reacții contradictorii, cine pierde, cine câștigă după schimbarea sistemului electoral

Semne diacritice

Mai multe linii de subiect merită urmărite în legătură cu schimbarea sistemului electoral la sfârșitul săptămânii trecute: reacțiile externe (UE, inclusiv România, SUA), reacțiile interne, declarația Parlamentului Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse și transformarea în misiune civilă a misiunii militare de pacificare de pe Nistru.

1. De la Bruxelles vin mesaje contradictorii, semn că suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro nu este iminentă. Se va da o bătălie la acest capitol între Partidul Popular European și Grupul Alianței Progresive a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European. Primul, în persoana președintelui PPE, Joseph Daul, consideră că schimbarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția, „este o rușine”, cerând Comisiei nu numai suspendarea ajutorului financiar, ci și revizuirea Acordului de asociere UE-Republica Moldova, pe când socialiștii și democrații au salutat introducerea sistemului electoral mixt și faptul că legea votată include „toate cele mai importante recomandări ale Comisiei de la Veneția”.

Și Comisarul european pentru Politică Externe și Securitate, Federica Mogherini, și cel pentru Politica de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, consideră , în rezonanță evidentă cu declarația PPE, că votul de joi „contravine direct” recomandărilor Comisiei de la Veneția și ridică „îngrijorări serioase” în ce privește respectarea democrației în actualul context politic din Republica Moldova, dar ei nu se grăbesc să închidă robinetul financiar, menționând că „Uniunea Europeană va monitoriza implementarea schimbărilor în domeniul electoral atât din perspectiva acordării ajutorului financiar Republicii Moldova, cât și din cea a obligațiilor Republicii Moldova din Acordul de Asociere”. Ceea ce înseamnă că faptul în sine al schimbării sistemului electoral nu atrage în mod automat sancțiunile solicitate de PPE, chiar dacă acesta este majoritar în Parlamentul European. Iar rezultatele monitorizării, se știe, depind de metodologie și de cei care monitorizează.

2. Un avocat convins al guvernării actuale se anunță a fi Bucureștiul. Premierul Mihai Tudose, venit vineri în vizită de lucru la Chișinău, aducând în dar 96 de microbuze pentru transportul elevilor, a declarat tranșant că nu vede vreo problemă în schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova: „E schimbarea unui sistem democratic cu alt sistem democratic. Nu e nimic ieșit din comun. Ceea ce e ieșit din comun este distorsionarea realității a celor care au dus mesajul la Bruxelles complet diferit. România și-a modificat și ea de câteva ori sistemul de vot. Guvernul de la Chișinău va trebui să fie mai atent să explice de ce se întâmplă unele lucruri”. De altfel, joi, după votul Parlamentului de la Chișinău, premierul Tudose a avut discuții telefonice pe tema „distorsionării realității” din Republica Moldova cu președintele Comisiei Europene, Jean-Caude Juncker, apoi și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

3. Sâmbătă a reacționat și Ambasada SUA, care a transmis că SUA sunt „dezamăgite de decizia Parlamentului și Guvernului moldav de a ignora cele mai importante recomandări ale Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR” referitoare la revizuirea Codului electoral, faptul respectiv ridicând semne de întrebare asupra „obiectivului declarat al Guvernului privind un viitor european şi democratic pentru cetăţenii Republicii Moldova”. Fără a intra în detalii, SUA promite să continue să colaboreze „cu toate părţile interesate, inclusiv cu societatea civilă, pentru a face ca viitorul european al Republicii Moldova să devină realitate”. Cu alte cuvinte, totul rămâne pe vechi, deși, exceptând evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta este cel mai dur și mai puțin diplomatic mesaj adresat unui guvern de la Chișinău.

4. Votarea sistemului electoral mixt pare să-i fi luat prin surprindere pe liderii opoziției. Ei dau impresia că mizează în continuare mai mult pe UE, decât pe propriii membri de partid și simpatizanți. Din varii motive, care mai urmează a fi elucidate, cetățenii Republicii Moldova au reacționat pasiv la chemarea de a se opune schimbării sistemului de vot, deși, conform sondajelor, circa o treime din cei chestionați preferă să voteze listele de partid. Posibil, alegătorii nu văd sistemul electoral mixt în culori atât de dramatice ca Maia Sandu și Andrei Năstase și nu e de mirare în condițiile în care s-a ales tactica, eronată din punctul nostru de vedere, a boicotării dezbaterilor televizate pe marginea revizuirii codului electoral.

5. Cine este câștigătorul „final” în urma schimbării sistemului electoral? Pentru a sensibiliza cât mai tare Bucureștiul și Bruxelless-ul, s-a lansat ideea că schimbarea îl avantajează pe Dodon, că Plahotniuc și-ar fi pus în gând să le asigure socialiștilor majoritatea absolută în alegerile parlamentare din 2018. Ideea aceasta a fost „cumpărată” și de unele publicații de peste Prut.

Deși l-a ajutat pe Dodon să câștige alegerile prezidențiale, Plahotniuc se gândește în primul rând la PD, ca acesta să formeze viitorul Guvern, de aceea face tot posibilul ca PSRM să nu obțină în niciun caz peste cincizeci la sută din mandate. Conform tuturor sondajelor, sistemul proporțional le oferă socialiștilor această șansă. Prin sistemul mixt, în reduta lor se produce o breșă, șansele lor scad, căci în circumscripțiile uninominale câștigul va depinde nu numai de culoarea politică a candidatului, dar și de calitățile sale personale. Iar la capitolul „personalități” socialiștii nu sunt cei mai tari. PD poate miza pe „independenți” și, de altfel, Codul electoral a fost modificat în așa fel, încât membrii de partid să poată candida ca independenți în circumscripțiile uninominale. Chiar dacă PSRM ar obține jumătate din voturile acordate partidelor, i se vor atribui doar 25 de mandate din 101. Pentru a avea o majoritate absolută trebuie să adune încă 26 din circumscripțiile uninominale, ceea ce nu este garantat.

De ce a renunțat Dodon la sistemul electoral (la vrabia din mână) care îl favoriza cel mai mult? La această întrebare trebuie să răspundă simpatizanții săi. Faptul că a pus unele condiții, principala fiind votul într-un singur tur, demonstrează că, făcând în mod conștient un pas în dezavantajul partidului său, el a încercat să minimalizeze pierderea.

Șansele celorlalte partide de a intra în Parlament rămân aceleași, ca în sistemul proporțional, cu condiția să obțină 6% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe Republica Moldova (art. 89). Doar că numărul mandatelor va fi de două ori mai mic, dacă nu vor fi suplimentate cu mandate din circumscripțiile uninominale. Unele partide ar putea fi astfel reprezentate în Parlament fără să fi trecut pragul electoral. PD speră probabil să-l treacă și să obțină, cu ajutorul candidaților „independenți”, maximumul posibil din cele 51 de mandate puse la bătaie în circumscripțiile uninominale.

6. Da, declarația Parlamentului prin care solicită Rusiei să reia şi să finalizeze procesul de retragere a trupelor sale, cu muniţiile, armele şi echipamentul militar, de pe teritoriul Republicii Moldova trebuie privită „la pachet” cu schimbarea sistemului electoral, dar valoarea ei nu este „egală cu zero”, după cum s-a exprimat cineva. La declarația respectivă ne vom referi în detalii vinerea viitoare.