Plahotniuc, de la „schelet” la „locomotivă”

Semne diacritice

Impresiile de după congresul de sâmbătă al Partidului Democrat, pe care l-am urmărit online, sunt contradictorii: evitarea unei discuții sincere, semiadevăruri, triumfalism, laudă de sine, amestecate cu probleme identificate corect și obiective concrete. Sub ambalajul strălucitor, modern, „european” se ascunde o structură politică eterogenă, rigidă din punct de vedere organizatoric și, în același timp, destul de flexibilă din punct de vedere ideologic, construită de un grup de oameni pentru care ideologia e doar o fațadă frumoasă, iar puterea e un scop în sine. Conjuncturismul, conformismul nu numai că este tolerat, ci încurajat, stimulat.

PD nu a câștigat puterea prin alegeri, ci prin manevre de culise, prin cooptare de traseiști și carieriști. Cum poți să te lauzi cu depășirea unei crize pe care tu însuți ai provocat-o? Dacă Procuratura Generală, CNA își făceau datoria, nu se ajungea la furtul miliardului, procesul devalizării BEM putea fi stopat de la început. E ciudat că niciunul dintre cei circa o mie de delegați la congresul PD nu a găsit de cuviință să le ceară liderilor partidlui un raport real, adevărat al activității formațiunii lor. De exemplu, de ce pe parcursul a șase ani au fost paralizate instituțiile statului subordonate, din punct de vedere politic, PD?

Cât de credibilă este o formațiune care, după ce a participat la guvernare, fiind responsabilă, cel puțin parțial pentru furtul și dezastrul din sistemul bancar, pentru concesionarea dubioasă a Aeroportului Chișinău, pentru politizarea excesivă a instituțiilor statului, nu își face mea culpa, ci afișază o inocență șireată și vine să promită fericire generală și un nou viitor luminos?

Cât de sincer este lupul care promite să-și schimbe năravul, să elibereze instituțiile statului de vasalitate politică, să asigure independența justiției, așa încât orice persoană, care a încălcat legea, indiferent de rang, de culoare politică, să poată fi trasă la răspundere, după ce PD însuși a tras foloase de pe urma controlului politic asupra Procuraturii Generale și CNA, fără să se dezică public de această practică?

Plahotniuc, ales unanim președinte al PD, crede, probabil, că aceste întrebări vor dispărea de la sine, dacă guvernarea actuală va face reformele necesare și își va coordona vorbele cu faptele. El se declară pregătit să-și asume unele acțiuni concrete care să schimbe în bine viața cetățenilor noștri. Ceea ce nu va fi prea greu după prăbușirea de ieri.

Astfel, „coordonatorul executiv” speră să obțină „reabilitarea” și să-și spele imaginea de cel mai urât politician din Republica Moldova. Mai cu seamă reforma sistemului de pensii, inițiată de Guvernul Filip, dacă va dubla veniturile majorității pensionarilor, poate aduce o schimbare majoră de atitudine față de PD și, implicit, față de Plahotniuc. El este avantajat și de faptul că niciuna dintre companiile sale nu figurează în raportul „Kroll”.

Plahotniuc a hotărât să iasă din umbră, pentru a demonstra că nu este un „schelet în dulapul” PD, ci „motorul”, „locomotiva” adevărată a acestei formațiuni. Un rezultat bun al PD în alegerile parlamentare din 2018 îi poate asigura funcția de premier. Până atunci, formațiunea lui Plahotniuc trebuie să realizeze tot ceea ce nu a realizat Alianța pentru Integrare Europeană. Etapa Lupu, adică a mimării reformelor, s-a încheiat și începe, de voie, de nevoie, etapa Plahotniuc, a reformelor adecvate. De ce a eșuat Lupu și care e garanția succesului viitor e un mister care mai urmează a fi elucidat.

Lui Dodon i se rezervă rolul de câine care latră la „caravana europeană” condusă de „coordonatorul executiv”. Scoaterea drapelului UE de la Președinție e primul său „lătrat”. Cu cât câinele latră mai mult, cu atât mai calm, mai impresionant pare pasul caravanei.