De ce suflăm în apa rece a Legii cu privire la „cetățenia prin investiție”

Semne diacritice

Știrea uluitoare că guvernarea oligarhică ne-a păcălit din nou, modificând Legea cetățeniei în așa fel încât să le creeze posesorilor de bani murdari din toată lumea posibilitatea de a-i spăla în Republica Moldova a inflamat instantaneu întreaga comunitate progresistă a Facebook-ului, dând peste cap intențiile mele de a dedica comentariul de azi forțelor de opoziție în contextul schimbării sistemului electoral. Ideea că cetățenia statului nostru se va da ca un fel de bonus celora care vor utiliza „spălătoria” moldovenească, nu putea să lase rece pe nimeni. Se va da, dacă se va da.

Trebuie să precizăm de la bun început, de dragul adevărului, că alarma anticipează evenimentele, că schema, descoperită de experții de la Transparency International încă nu e legalizată până la capăt, a fost realizată doar prima, principala etapă: modificarea Legii cetățeniei. Din 26 iunie 2017, „cetăţenia Republicii Moldova poate fi acordată la cerere cetăţeanului străin sau apatridului care cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei şi care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) are o bună reputaţie economică şi financiară; b) nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului; c) varsă contribuţia la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat şi menţine, pentru o perioadă de 60 de luni, investiţii în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern”.

TI a stabilit că proiectul de amendare a Legii cetățeniei a fost semnat de aceleași persoane (Andrian Candu, Sergiu Sârbu etc. ) și introdus în Parlament în aceeași zi cu proiectul de liberalizare a capitalului şi stimulare fiscală, retras ulterior sub presiunea societății civile, FMI, Băncii Mondiale, a partenerilor occidentali, care au considerat că astfel se dorește legalizarea banilor furați din buzunarul public, inclusiv din rezervele BNM și BEM.

Faptul acesta a servit, în mod explicabil, drept declanșator al alertei.

Cea de-a doua etapă, elaborarea regulamentului de acordare a cetățeniei prin investiție, se află încă în proces de realizare, deși trebuia încheiat până la 26 iunie 2017, când au intrat în vigoare modificările respective din Legea cetățeniei. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern în care sunt descrise regulile de acordare a cetăţeniei „prin investiţie”. Însă când va fi aprobat acest proiect nu se știe.

Conform proiectului, publicat de TI, se va bucura de privilegiul de a obține cetățenia Republicii Moldova „prin investiție” cetățeanul străin sau apatridul care „a vărsat …. pe teritoriul Republicii Moldova o contribuţie nerambursabilă în valoare de cel puţin 100 (o sută) mii euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă prin intermediul contului bancar de tip ESCROW al Instituţiei publice „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova” sau a efectuat şi menţine o investiţie în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, în baza unui plan de afaceri acceptat de Comisia de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei prin participarea la programul de investiţii în Republica Moldova (în continuare Comisia), pentru o perioadă de cel puţin 60 luni, în valoarea de cel puţin 250 (două sute cinci zeci) mii euro”.

Iarăși de dragul adevărului, trebuie să spunem că, de fapt, Candu și colegii săi nu au inventat nimic nou: cetățenie prin investiție oferă un șir de state, inclusiv din Europa, diferă doar „lista de prețuri”, în funcție de atractivitatea statului respectiv. Pașaportul bulgăresc îl poți obține în doi ani, investind peste un milion de euro în obligațiuni de stat, fără dobândă. În Malta, un pașaport costă investiții de 1,57 de milioane de dolari, în Cipru – 2,5 milioane de euro, iar în Austria trebuie să donezi 2-4 milioane de euro sau să investești 10 milioane de euro într-o afacere aprobată. În Rusia ți se cere pentru cetățenie prin investiție doar 165 000 de dolari.

Autorii noștri nu au fost prea inventivi. Ca și prin alte părți, „domeniile de dezvoltare strategică” în care sunt invitați să investească solicitanții de cetățenie cu buzunarele burdușite de valută sunt domeniul imobiliar din Republica Moldova (unde lipsesc nu investițiile, ci cererea și e puțin probabil că se vor găsi doritori să mai bage bani aici) și hârtiile de valoare, obligațiunile de stat (nu se specifică dacă investitorul doritor de cetățenie moldovenească obține sau nu dobândă).

Oricum, nu e nimic primejdios în aparență (chiar dacă ar obține dobândă, aceasta nu e cămătărie, cum s-au speriat, nu se știe de ce, unii activiști)! Să vină străinii să investească, dacă își doresc atât de mult cetățenia moldovenească. Dar de ce ar avea un milionar nevoie de o cetățenie care nu dă nimic, ci, dimpotrivă, te supune la cheltuieli? Ar putea să aibă nevoie, de când cetățenii moldoveni pot circula fără vize în țările Uniunii Europene.

Unde e totuși elementul „criminal”? Regulamentul (încă neaprobat) de Guvernul Republicii Moldova prevede un șir de măsuri care să oprească pătrunderea banilor murdari sau a persoanelor certate cu legea, dar, având în vedere „rigurozitatea” aplicării regulamentelor în Republica Moldova, dar și coruptibilitatea funcționarilor noștri, prin ușa „cetățenie prin investiție” pot pătrunde nu numai bani furați din buzunarul nostru, dar și persoane periculoase care își pun scopul să ajungă în UE. S-ar putea ca Bruxelles-ului să nu-i placă acest lucru și să ceară renunțarea la ideea cetățeniei prin investiție. Deși pare atractivă, atâta timp cât instituțiile statului nu funcționează cum se cuvine, nu e cazul să riscăm. Republica Moldova nu e un stat normal și, după ce ne-am fript cu miliardul furat din rezervele BNM, după ce prin băncile s-au spălat miliarde de bani murdari din Rusia, e firesc să suflăm din răsputeri în apa rece a oricărui proiect de lege.