Ceva nu se leagă în „strategia de recuperare” a miliardului

Semne diacritice

Să prezinți publicului o sinteză a anchetei în „furtul miliardului” e o idee bună. Faptul în sine al informării cetățenilor e salutabil, aflăm cu acest prilej ce au reușit să recupereze până acum, ce urmăresc (și ce nu urmăresc) Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale.

Suma de recuperat

Din păcate, suntem nevoiți să constatăm că ceva nu se leagă în „strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank”, elaborată de instituțiile sus-menționate. După ce au stabilit că trebuie să recupereze în folosul statului 13,34 de miliarde de lei, cât constituie „valoarea hârtiilor de valoare de stat emise în vederea acoperirii creditelor de urgență” acordate de BNM celor trei bănci prădate, ele își diminuează efortul cu 2,614 miliarde de lei, care, se speră, urmează să fie obținute în procesul lichidării BEM, BS și UB.

Conform acestei logici, dacă băncile respective nu erau lichidate, 2,614 miliarde de lei furate din rezervele BNM aveau să rămână în buzunarul hoților. De altfel, în estimările BNM, cifra veniturilor în urma lichidării băncilor e mult mai mică, decât iau în calcul procurorii: de 1,2 miliarde lei, în varianta realistă, și de 2,1 miliarde lei, în varianta optimistă (pag.23); până acum fiind obținute abia 477 de milioane de lei.

Dar nu era logic să fie recuperate toată suma de 14,74 de miliarde de lei, creditul acordat de BNM băncilor lui Șor?

Cine sunt beneficiarii

Conform documentului, beneficiari majori ai fraudei bancare sunt:

Grupul Gacikevici (2007-2012), 3,2 miliarde de lei.

Grupul Șor, Filat, Platon – 6,5 miliarde de lei.

Iar beneficiarii a 1,06 miliarde de lei mai urmează a fi stabiliți, ceea ce dă în total 10,76 de miliarde de lei. Iarăși, restul de 2,58 miliarde lei din 13,34 de miliarde de lei care au fost furate din buzunarul public cui i-au revenit, nu-i interesează pe procurori?

După obținerea creditului BNM, „BEM a acordat sub schema „carusel” credite bancare în sumă de 12,5 miliarde de lei către 5 societăți delincvente din grupul Șor”, folosind, printre altele, garanții bancare de la trei bănci din Rusia care s-au dovedit a fi falsificate, iar gajul, de multe ori, supraevaluat.

Nu ar trebui Șor să returneze întreaga sumă de 13,34 de miliarde de lei, căci, după cum se vede din raportul Kroll, BEM, BS și UB acționau ca o singură bancă și lui îi aparțineau toate deciziile de creditare în condiții ilegale. Nu știe el unde a trimis banii?

Unii cetățeni sunt mai egali decât alții

Impresia e că Procuratura Anticorupție aplică niște stratageme pentru a diminua cât mai mult „contribuția” frauduloasă a lui Șor, îl prezintă ca un tâlhar „altruist”, care a furat în beneficiul altora. Și judecătorii sunt în mod uimitor mai blânzi cu el.

Ion Rusu a fost condamnat pentru spălarea banilor în sumă de 52 de milioane de lei „sustrase” de la BEM, la 3 ani 6 luni închisoare, iar companiile „Caravita” și „BusinessEstates Investments” au fost lichidate.

Vlad Filat a fost condamnat pentru corupere pasivă și trafic de influență la 9 ani închisoare, amendă în mărime de 3 000 de unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții publice pe o perioadă de 5 ani, confiscarea bunurilor în valoare de 798 003 178 de lei, sumă pe care Curtea de Apel a redus-o până la 472,5 milioane de lei.

Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, cu încasarea prejudiciului cauzat BEM în sumă de 869, 2 milioane de lei.

Chiril Lucinschi a fost condamnat la 5 ani și 6 luni închisoare „pentru faptul deghizării mijloacelor financiare obținute fraudulos, în sumă de 10,6 milioane lei, de la UB și fals în declarații. I s-a aplicat amendă în mărime de 27 500 de lei și a fost privat de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani. I s-au confiscat mijloace bănești în sumă de 23 100 de euro, 0,5 cotă-parte din două terenuri pentru construcții în valoare de 2 milioane de lei și 0,5 cotă pare din o casă de locuit cu valoarea de 3,5 milioane de lei.

Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare pentru faptul că „prin intermediul persoanelor fizice și juridice afiliate acestuia au fraudat BEM în sumă totală de peste 5,2 miliarde de lei, pe care le-a transferat pe contul unor companii off-shore de peste hotare, infracțiuni prevăzute la art. 190 (5) (escrocherie) și art. 243 (3) lit b (spălare de bani) ale Codului Penal”. Nu confiscare, nu sechestru ca în cazul celor enumerați mai sus, nu interdicție de ocupare a funcțiilor publice. Abia s-a inițiat o acțiune civilă în partea ce ține de suma de 2,7 miliarde de lei. Adică, statul l-a dat în judecată pe Șor ca acesta să-i întoarcă 2,7 miliarde de lei. Nu e ridicol?

Când pentru „deghizarea” a 10,6 milioane de lei ești pedepsit cu 5,5 ani închisoare, cu confiscare de bunuri, cu interdicție de a ocupa funcții publice, iar pentru „sustragerea a 13,34 de miliarde de lei”, pedeapsa e de 7,5 ani închisoare, fără niciun leu confiscat, cu dreptul de a ocupa funcția de primar în continuare, putem spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii? Nu era cazul ca Procuratura Anticorupție să vină în fața cetățenilor cu o explicație?

Ce nu vor să afle procurorii

„Pentru a identifica rolul politicului în fraudarea BEM s-a intentat o cauză penală în cadrul căreia au fost audiați zeci de deputați, viceminiștri și directori de instituții publice pentru a putea identifica originea devalizării instituției financiare”. „Originea” trebuie aflată, firește.

Dar cine e responsabil de faptul că acele credite au fost folosite pentru acoperirea depozitelor și plasamentelor care nu erau garantate prin hotărârile Guvernului din 11 noiembrie 2014 și 26 martie 2015 (depozitele persoanelor afiliate băncilor și plasamentele altor bănci la BEM, BS și UB)?

De ce BNM nu a instituit administrarea specială nu înainte, ci după acordarea primei tranșe de 9,4 miliarde lei a creditului garantat de Guvern?

De ce principalele instituții de protecție a bunului public și a securității statului - CNA, Procuratura Generală, SIS, MAI nu au intervenit pentru a stopa furtul miliardului? Atâta timp cât nu se răspunde la aceste întrebări, furtul miliardului se poate repeta.