Monumentele NECUNOSCUTE ale Unirii

Arhive // „Avem material suficient pentru a crea un Muzeu al Unirii sau măcar o sală în care să fie reflectat acest eveniment epocal”

Arhivele istorice, monumentele de patrimoniu și mormintele deputaților din Sfatul Țării sunt dovezi veritabile, ce scriu istoria evenimentului, care a marcat soarta românilor ‒ Unirea.

Cu toate acestea, mărturiile istorice nu sunt valorificate suficient și, chiar dacă au trecut 98 de ani de la Unire, acestea nici până astăzi nu sunt adunate într-o sală de muzeu, pentru a fi accesibile publicului larg.

Actul Unirii din 27 martie 1918 a schimbat cursul istoric european atunci când 86 din cei 135 de deputați ai Sfatului Țării au votat reîntregirea cu Țara-mamă.

Clădirea unde se țineau ședințele Sfatului Țării poartă o încărcătură istorică de necontestat, dar puțin vizibilă, pe coridoarele neîngrijite ale instituției.

Sfatul Țării în liceu

Construită inițial pentru a fi sediul Liceului nr. 3 de băieți „Alexandru Donici” în anii 1902-1905, clădirea de pe strada Alexei Mateevici are o importanță istorică deosebită, fiind proiectată de arhitectul Vladimir Țâganco.

Liceul a fost închis odată cu începerea Primului Război Mondial, fiind inițial transformat în spital militar. Ulterior, Biroul de organizare al Sfatului Țării a decis alegerea acestei clădiri ca sediu al viitorului parlament al Basarabiei.

„Instituția avea stație de telefon și, fiind o clădire de tip internat, dispunea de 70 de locuri de cazare. Astfel, încât era potrivită pentru Sfatul Țării, care și-a ținut ședințele în acest edificiu până în 1919, după care instituția a devenit din nou liceu”, precizează istoricul Iurie Colesnic.

Mai târziu, aici a fost amplasată o facultate de agronomie, iar la momentul actual, în edificiul istoric își desfășoară activitatea studenții și profesorii Academiei de Teatru, Muzică și Arte Plastice.

Ziua Unirii, celebrată la „Patria”

În sala festivă a liceului la 27 martie 1918 a fost votat Actul Unirii. În acea zi, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Alexandru Marghiloman, a dat un banchet cu prilejul Zilei Unirii la care au participat circa 200 de persoane.

Recepția a avut loc la Clubul Nobilimii, actualul Cinematograf „Patria Loteanu”, patria și istoria persistând actualmente doar în denumirea acestuia.

Deputații și membrii delegațiilor oficiale prezenți la remarcabilul eveniment erau cazați în fostul hotel „Londra” de pe str. Pușkin și în hotelul „Suisse”, aflat pe locul actualei Biblioteci municipale „B.P. Hasdeu”.

Monumentul care a consfințit sacralitatea acestui act istoric al Marii Uniri este Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”.

Mormintele uitate

Deputații din Sfatul Țării au fost politicieni de seamă, care au dus faima Basarabiei în România și în Europa. Unii dintre ei au fost înmormântați la Cimitirul Central de pe strada Armenească.

Potrivit directoarei cimitirului, Ludmila Boțan, aici sunt înmormântați opt deputați din Sfatul Țării. Este vorba de Nicolae N. Alexandri, Vasile Cijevschi, Ion Costin, Anton Crihan, Sergiu Donico-Iordăchescu, Boris Epure, Vasile Țanțu și Constantin Bivol.

„În această perioadă, dar și oricare altă zi, noi suntem pregătiți să îi primim pe cei care vor să comemoreze personalitățile marcante ale Basarabiei. O treime din mormintele Cimitirului sunt monumente istorice, așa că deseori avem doritori de a le vedea”, menționează directoarea.

Mormântul deputatului Vasile Cijevschi poate fi considerat monument istoric, deoarece conținea un basorelief sculptat de cunoscutul artist Alexandru Plămădeala. Sculptura din bronz însă a fost furată cu un deceniu în urmă, iar acum au rămas doar urmele basoreliefului.

„Doar noi suntem cei care avem grijă de morminte, nu mai vine nimeni la ele. Anul acesta pretura Buiucani a promis că va restaura cinci morminte, printre care și cel al deputatului Vasile Țanțu”, mai spune directoarea Ludmila Boțan, în anticamera căreia este agățat un tablou cu deputații Sfatului Țării.

Muzeul Unirii

După 98 de ani de la Unire, pe buzele multor basarabeni rămâne aceeași întrebare: De ce activitatea Sfatului Țării nu este cunoscută și promovată?

Nu există nici piese de teatru, nici filme în care artiștii noștri ar interpreta mari personalități, precum Ion Inculeț, Pan Halippa sau Elena Alistar, nici măcar o sală de muzeu cu documentele din arhive.

„În anii ’90, în general acest subiect era trecut la index, dar acum cred că avem material suficient pentru a crea un Muzeu al Unirii sau măcar o sală în care să fie reflectat acest eveniment epocal”, conchide istoricul Iurie Colesnic.