11:32:02 19.03.2024
Stiri

Mănăstirea care stă din anul 1600 pe o stâncă de pe malul Nistrului

Social 04.01.2015 12:01 Vizualizări6848 Autor: Daniela Hadei
Mănăstirea care stă din anul 1600 pe o stâncă de pe malul Nistrului


REZISTENȚĂ // Amplasată pe o suprafață de aproximativ 13 hectare, Mănăstirea Japca din raionul Florești este o adevărată capodoperă cu temelia într-o stâncă de pe malul Nistrului

Monument de însemnătate națională, Mănăstirea Japca, un lăcaș al călugărițelor, numită și mănăstirea femeilor, datează din anul 1600 și este cunoscută drept singura mănăstire de femei care nu a încetat să funcționeze în perioada sovietică. Mănăstirea este situată la aproximativ 45 km de orașul Soroca, pe o stâncă de piatră din apropierea Nistrului. Lăcașul este deschis și astăzi, iar pe parcursul anilor, mănăstirea a fost reînnoită de câteva ori.

Peste 40 de călugărițe

Potrivit primarului localității Japca, Tudor Galben, în cadrul mănăstirii se află acum 40 de călugărițe, ghidate de maica stareță Arsenia, care are peste 50 de ani. Mănăstirea este funcțională și este des vizitată de turiști, dar și de creștinii care vin la rugăciuni. În ultimii patru ani, mănăstirea a fost supusă mai multor reparații, însă lăcașul își păstrează farmecul de altădată. Istoria spune că, în perioada sovietică, mănăstirea a avut de suferit, dar, în pofida tuturor încercărilor, nu a putut fi închisă cași celelalte mănăstiri. Chiar dacă au fost devastate unele edificii, atacat de activiști de partid, lăcașul a rezistat datorită călugărițelor.

„Mănăstirea este mereu deschisă. S-au făcut reparații, iar astăzi arată mult mai bine. S-au schimbat geamurile, anul trecut a fost reparată ograda, anul acesta s-a schimbat clopotnița, s-au amenajat frumos izvoarele și lacul de pe teritoriu. În mănăstire sunt 40 de călugărițe, au chilii unde stau. De asemenea, mănăstirea are și o bucată de pământ care este prelucrată de călugărițe, ele fac toate lucrările necesare din jurul mănăstirii”, ne spune primarul.

Călugăr din dreapta Prutului

Date exacte cu privire la anul întemeierii mănăstirii nu se cunosc. Istoria arată că, în secolul al XVII-lea, un călugăr de la Mănăstirea Deleni din dreapta Prutului a venit aici și a săpat o biserică cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, în stâncile de pe malul Nistrului. Din cauza invaziei tătarilor, locuitorii din Japca nu puteau construi o biserică, iar călugărul a propus să ridice o biserică pe stâncă, în apropierea satului.

Treptat, alături au apărut chiliile și s-au adunat mai mulți călugări. Al doilea întemeietor este ieromonahul Teodosie, care în 1770 a refăcut schitul dărâmat de un cutremur și pustiit de hoardele tătărești. În anul 1825, în acel loc s-a înălțat biserica din piatră cu hramul „Înălțarea Domnului”, toate lucrările au fost finanțate de un moșier, Constantin Andronovici Stati. Tot atunci s-au construit și chilii din piatră, terminate pe vremea arhimandritului Onisifor.

Izvoare tămăduitoare

Pe teritoriul mănăstirii se află patru izvoare, iar legenda spune că ar fi tămăduitoare. În acest an, aceste izvoare au fost frumos amenajate și sunt un punct de atracție pentru creștini. În anul 1770, la poalele stâncii, egumenul Feodosie a construit o biserică de lemn. În felul acesta, mănăstirea și-a lărgit amplasamentul alături de cel rupestru, dezvoltând un complex întins de chilii și anexe, iar în 1812 avea deja două biserici și o clopotniță de lemn, deasupra turnului de intrare în incintă. În anii următori, schitul Japca a obținut de la mitropolitul G. Bănulescu-Bodoni statutul de mănăstire, iar în secolul al XIX-lea bisericile de lemn, împreună cu clopotnița, au fost reconstruite din piatră. În centrul curții, în 1829 a început construcția Bisericii „Înălțarea Domnului”.

Biserica cu trei altare, călugărițe din Polonia

În anul 1916, Biserica „Înălțarea Domnului” a fost lărgită, iar în interior sunt trei altare - „Înălțarea Domnului”, „Sfânta Cruce” și „Schimbarea la Față a Domnului”. În timpul Primului Război Mondial, călugării au fost transferați la Mănăstirea Hârjauca și au fost aduse mai multe călugărițe ortodoxe refugiate de la Mănăstirea Lesna, din Polonia, iar în 1933 s-a mai zidit un paraclis. Mănăstirea Japca a fost devastată și era pe cale de a fi închisă în 1959 și în 1964, dar a scăpat datorită unor intervenții făcute la Moscova. Tot atunci, călugărițele au fost obligate să lucreze în câmp, într-un colhoz. Proiectul bisericii este realizat în „trei părți inegale ale planului, în afara altarului”, un model nou în arhitectura bisericilor din lemn.

Plan după bisericile românești

După forma pereților și a amplasării ușilor, biserica din Japca denotă trăsăturile sistemului adițional alungit al bisericilor românești, cunoscut pentru prima oară în arhitectura bisericilor de lemn. Datorită formei sale, Japca este o biserică rupestră care reproduce planul bisericilor mari din arhitectura cultă de zid a statului moldovenesc din secolul al XV-lea.

Camera mormintelor din interiorul mănăstirii, numită și gropnița, a apărut pe timpul voievodului Alexandru cel Bun, iar preluarea modelului arhitecturii culte s-a produs mecanic, prin mijloacele plastice ale meșterilor populari dirijate de călugări, sau realizat chiar de călugării înșiși.

Nu se explică existența camerei mormintelor, deoarece cazuri cu morminte în biserici rupestre din R. Moldova nu s-au constatat. Lucru imposibil de realizat și din cauza dimensiunilor miniaturale ale lăcașului rupestru din Japca, de numai 14 metri lungime, spre deosebire de bisericile mari, care atingeau lungimea de 30-40 de metri.

Bisericile au fost reparate în ultimii ani, iar astăzi sunt în stare bună. Doar biserica din schitul rupestru, cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, nu poate fi pictată din cauza umezelii.

Slujbele aici se desfășoară în limba română.



Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

15.03.2024 09:11 Nicolae Negru Nicolae Negru // Raportul lui Dorin R...

11.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Cât de naivă e „șefa...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md