INVESTIGAȚIE // MAFIA anabolizantelor. Drumul CLANDESTIN al steroizilor din R. Moldova spre sportivi străini

R. Moldova se află în topul producătorilor mondiali de steroizi anabolizanți, substanțe ilegale în majoritatea statelor UE, SUA, dar și Rusia. Corupția, legislația permisivă și protecționismul politic ușor de obținut au creat condiții pentru dezvoltarea în statul nostru a unei industrii întregi de producere a anabolizantelor, aflate la mare căutare, pe piața neagră, din întreaga lume. Astăzi, în R. Moldova funcționează cel puțin șapte fabrici de producere a anabolizantelor, dintre care patru sunt laboratoare clandestine. Producătorii legali de anabolizante au în spate un fost senator român, un cunoscut businessman moldovean și un fost președinte al Federației de bodybuilding din R. Moldova. Multe dintre aceste anabolizante ajung peste hotare prin contrabandă, în plicuri poștale acceptate și expediate de ÎS Poșta Moldovei.

4 mai 2016. Un avion încărcat cu saci de corespondență ai ÎS „Poșta Moldovei” își ia zborul spre Frankfurt de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Printre coletele sigilate cu bandă adezivă pe care era scris „Poșta Moldovei” și cu ștampilă vamală, în avion se găsesc și trei saci cu sigla „Poșta Moldovei” care conțin pachete mici cu anabolizante. În Aeroportul din Frankfurt, sacii cu medicamente interzise spre export sunt mutați într-un alt avion, care de asemenea pleacă spre SUA, unde cu o zi mai devreme ajunseseră Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Octavian Calmâc, vicepremier, ministru al Economiei, și Victor Osipov, consilier PD.

Lunar, prin acest coridor, în SUA, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, dar și în Australia și statele CSI ajung de la 5 400 până la 7 800 de colete, fiecare dintre ele conținând anabolizante în valoare de circa 200 de dolari. Valoarea lunară a coletelor cu anabolizante transmise prin intermediul „Poștei Moldovei” variază între un milion și un milion și jumătate de dolari. Potrivit mai multor surse, schema funcționează de peste zece ani.

Coletele clandestine

Steroizii anabolizanți și androgeni sunt hormoni sintetici, care sporesc capacitatea organismului de a produce țesut muscular. În ultimul timp, aceste substanţe sunt foarte solicitate în rândul sportivilor şi persoanelor care își doresc să crească masa musculară sau să obțină performanțe sportive în termen scurt. În toate statele membre UE, majoritatea statelor CSI, precum şi în SUA, aceste substanţe sunt interzise spre fabricare și comercializare. În Republica Moldova, producerea celor mai multe anabolizante este însă legală, iar vânzarea – liberă în farmacii.

Coletele cu anabolizante ajung de obicei la „Poșta Moldovei” pe ușa din spate. Sacii încărcați cu steroizi sunt aduși de multe ori de șoferii poștei rapide EMS care îi recepționează de la „clienți” la adrese indicate de aceștia.

„Locurile sunt diferite și nu prea îmi amintesc să se repete. Se întâmplă să fie și la marginea orașului sau lângă clădiri în construcții”, ne dezvăluie surse din cadrul întreprinderii de stat. Din cauza riscului la care sunt expuse aceste persoane, am luat decizia de a le păstra anonimatul. Declarațiile sunt confirmate însă și de o înregistrare video care a ajuns în posesia noastră. Din filmuleț se vede cum un angajat al „Poștei Moldovei” încarcă în mașina poștei rapide EMS două cutii mari, fără a respecta condițiile de recepționare a comenzii: coletele nu sunt cântărite, nu le sunt atribuite coduri de bară, expeditorul nu primește un bon de casă. Fostul șef al Centrului de Prelucrare și Transportare a Poștei (CPTP), Sorin Stati, susține că a în cutiile care apar în imagini se găsesc anabolizante.

Despre aceeași schemă de transportare a substanțelor interzise la Poșta Moldovei se menționează și în Actul privind controlul complex al activității economico-financiare a filialei ÎS „Poșta Moldovei”, CPTP, întocmit încă în 2012 de către Serviciul Control Financiar și Audit Intern, condus pe atunci de Sergiu Cebotari, cel care anterior a făcut mai multe dezvăluiri despre contrabanda cu anabolizante de la Poșta Moldovei (vedeți aici un fragment din Actul de control).

Trădați de bonurile de casă

Ajunși la Oficiul Poștal 2000, din str. Piața Gării 3 din Chișinău, sacii cu anabolizante urcă imediat la etajul trei, la Serviciul poștă scrisori, fără a trece controlul operatorilor poștali și al vameșului de la oficiul poștal de la primul etaj, care ar fi trebuit să verifice dacă în colete nu se găsesc obiecte interzise. Sursele noastre afirmă că pachetele care ocolesc procedura ar ajunge la poștă deja sigilate cu bandă adezivă „Poșta Moldovei”, având aplicate codurile de bară (un cod format din două litere și nouă cifre, folosit pentru a urmări locul de aflare a coletului pe toată perioada transportării –n.r.) și chiar ștampila vamală. La operatorii oficiului poștal ar fi adusă doar o listă cu coduri de bară care sunt introduse de operatorii poștali în baza de date a Poștei, iar casierii eliberează bonuri de casă pentru transportarea coletelor pe care nici nu le-au văzut în ochi.

Afirmațiile sunt confirmate și documentele care au ajuns în posesia noastră. Astfel, potrivit bonurilor eliberate de un aparatul de casă de la Oficiul Poștal 2000, pe data de 7 martie 2015, în doar patru minute, de la 11.25 și până la 11.29, casierița a eliberat 22 de bonuri de casă pentru 22 de colete mici, cu greutatea de 250-550 de grame. Adică, pentru a deservi fiecare dintre cei 22 de clienți diferiți (în cazul în care ar fi fost o singură persoană, ar fi fost eliberat un singur bon de casă – n.r.), casierița a avut nevoie de doar zece secunde. Mai mult de atât, deși coletele au fost perfectate unul după altul, ordinea numerică a codurilor de bară care le-au fost aplicate nu este respectată. Primul colet are codul de bară „RB022040576MD”, iar următoarele trei, eliberate imediat– „RB022040580MD”, „RB022040562MD”, „RB022040973MD”.

Experimentul

Pentru a verifica dacă această performanță este reală, reporterul nostru a mers la același oficiu poștal și a încercat să trimită un colet similar, care conținea o carte și o cutie cu anabolizante. Întreaga procedură poștală a durat mai bine de opt minute, iar vameșul, după ce a verificat conținutul pachetului, a scos cutia cu pastile și ne-a întrebat ce fel de medicamente sunt acestea. După ce am precizat că se folosesc pentru creșterea masei musculare, vameșul a avut un schimb intens de priviri cu unul dintre operatorii poștali, după care ne-a întors pachetul cu anabolizante, explicând că transportarea lor peste hotare este interzisă. Bonul de casă pentru transportarea coletului este eliberat abia după ce conținutul acestuia este verificat de vameș, iar plicul poștal este sigilat și cântărit de un alt operator. Dacă expeditorii coletelor trecute în bonurile de casă prezentate mai sus ar fi respectat toată această procedură legală, vameșa și cei doi operatori poștali ar fi trebuit să se deplaseze cu o viteză cosmică pentru a reuși în doar zece secunde să îndeplinească toate operațiunile.

Pachetele din viitor

Există și alte probe care indică asupra faptului că sacii care conțin pachete cu anabolizante evită controlul de la oficiul poștal. În unele documente de manifest, care sunt perfectate de operatorii poștali abia după recepționarea scrisorilor/coletelor de la expeditor, pentru ca acestea să fie direcționate mai departe în Secția poștă scrisori a CPTP, este indicată o oră anterioară celei la care operatorul ar fi primit coletul de la client, eliberându-i bon de casă, lucru imposibil.

Spre exemplu, pe 7 iunie 2016, pentru pachetul mic, având codul de bară„RB023246041MD” documentul de manifest este întocmit la ora 11:53. Potrivit bonului de casă, clientul a adus trimiterea poștală cu acest cod abia peste trei ore, la 14.42. Vedeți mai jos mai multe cazuri de acest fel.

Deși nu știu care este conținutul pachetelor controversate, lucrătorii Secție poștă scrisori de la CPTP le recunosc după codurile de bară cu o serie „specială”, folosite doar pentru coletele care ajung acolo în mod misterios și care trebuie să iasă din clădire fără a trece prin scanerul vamal, instalat la etajul trei. Codurile de bară speciale prind bine și mai târziu, în cazul retururilor care sunt retrase de aceiași angajați ai poștei înainte să ajungă pe mâinile vameșilor, pentru a fi predate unei persoane responsabile din conducerea CPTP. În mod normal, în cazul returului, coletele ar trebui returnate expeditorilor.

Falși expeditori pentru destinații dubioase

Este foarte complicat de a stabili cine sunt expeditorii de colete cu anabolizante. Numele și adresele indicate pe cele câteva colete cu steroizi ale căror poze au intrat în posesia noastră sunt fictive. Astfel, pe unul dintre trimiterile poștale care urma să fie expediat pe 3 februarie 2015, la rubrica expeditor este indicat numele Leonid Pânzari, care locuiește în Chișinău, str. Ialoveni 17. Proprietarii casei susțin însă că nu cunosc pe nimeni cu acest nume. Nu am dat nici de urma lui Petru Cușnir, care ar locui pe str. Hotin 4 din Chișinău și care fi încercat să trimită un colet cu anabolizante pe 7 februarie curent, atunci când lotul de contrabandă a fost capturat de SIS. False s-au dovedit a fi și datele despre expeditorul unui colet cu anabolizante din 2010, Leonid Frolov, care ar locui pe str. Pavel Boțu 17. Precizăm că ultima clădire de pe această stradă are nr. 15.

În cazul destinatarilor, situația este similară. Spre exemplu, 633 Cochrane rd. Park hills, Missouri 63601, indicată drept adresa unui oarecare Michael Hater, care ar fi primit un colet cu anabolizante în februarie 2011, este de fapt o zonă împădurită dintr-un parc din localitatea americană, iar 715 SE 20 Th AVE 3, Derfield BCH, Florida 33441, unde Eric Bakter își aștepta coletul cu anabolizante, trimis de Leonid Pânzari, este în realitate un hotel.

O schemă cu doi miniștri

La aceleași concluzii a ajuns și președintele Comisiei parlamentare de investigare a implicării „Poștei Moldovei” în transportarea ilegală de anabolizante, deputatul Grigore Cobzac, care a făcut public pe 13 octombrie 2016 un raport alternativ despre cele descoperite. Potrivit deputatului, contrabanda cu anabolizante a continuat și pe perioada activității comisiei de anchetă, iar unele documente care ar fi putut servi drept probă în comisie au fost distruse pe perioada activității acesteia.

Cobzac a explicat că, în perioada activității comisiei, mai mulți funcționari de rang înalt au încercat să împiedice ancheta, fie tergiversând acordarea răspunsurilor, fie acordând răspunsuri false, trunchiate sau refuzând să acorde informații. Reieșind din aceste lucruri, dar și din alte probe ale anchetei, președintele comisiei sugerează că în schema cu substanțe anabolizante ar fi implicați, prin neîntreprinderea măsurilor ce se impun în vederea stopării transportărilor ilegale de substanțe interzise prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei”, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor Vasile Botnari, dar și directorul general al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, directorul general al Î.S. „Poșta Moldovei”, Serghei Nastas, și directorul general adjunct al ÎS „Poșta Moldovei”, Sergiu Batiușca. Cobzac recomandă demisia acestor demnitari. De asemenea, se solicită instituțiilor de drept să stabilească gradul de implicare și responsabilitate a actualului prim-ministru Pavel Filip, care a condus Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor anterior, instituție responsabilă de activitatea „Poștei Moldovei””.

„Este un fenomen care poate afecta grav imaginea R. Moldova pe arena internațională. Prezența medicamentelor moldovenești pe piața neagră a anabolizantelor este impunătoare”, a concluzionat Cobzac.

„Nu comentez aberații!”

„Nu sunt la curent cu acuzațiile făcute de Grigore Cobzac și nici nu vreau să comentez astfel de aberații”, ne-a răspuns Sergiu Batișca, directorul general adjunct al „Poștei Moldovei”, închizându-ne telefonul înainte de a-l întreba cum comentează acuzațiile lui Sergiu Cebotari precum că ar fi respins Actul de audit elaborat în 2012 și care dezvăluie schema de contrabandă de anabolizante prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”. Nici Serghei Nastas nu a vrut să comenteze acuzațiile. Într-o scrisoare oficială expediată „Poștei Moldovei” am solicitat să ne comunice dacă au efectuat o anchetă internă pentru a verifica dacă se confirmă acuzațiile la adresa instituției pe care o conduce. Drept răspuns, Nastas ne-a comunicat că de acest lucru urmează să se ocupe Comisia parlamentară de anchetă, iar „Poșta Moldovei” nu are niciun comentariu în plus.

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și ministrul Tehnoligiei Informației și Comunicațiilor, Vasile Botari, nu au răspuns la telefon pentru a comenta acuzațile. Nici premierul Pavel Filip nu a oferit niciun comentariu vizavi de acuzațiile care i se aduc.

Solicitați să ne ofere informații despre cazurile de implicare a unor vameși în transportarea ilicită a coletelor cu anabolizante prin Poșta Moldovei, Serviciul Vamal nu ne-a oferit deocamdată un răspuns, chiar dacă am expediat solicitarea încă pe 13 septembrie.

Captura cu „ecouri”

7 februarie 2016. Un grup operativ format din mai mulți ofițeri SIS și polițiști de frontieră dau buzna la Aeroportul Internațional Chișinău unde descoperă, printre pachetele „Poștei Moldovei” pregătite pentru a fi încărcate într-un avion, 15 saci poștali care conțin 387 de colete cu anabolizante, camuflate sub formă de cărți și produse publicistice. SIS califică această captură drept una „record”, iar valoarea mărfii este estimată la sute de mii de euro. Știrea despre captura ofițerilor de securitate a fost preluată de aproape toată presa din republică, dar adevărata reverberație se produce la mii de kilometri distanță de Chișinău, în SUA, unde mai mulți sportivi amatori sau profesioniști își așteaptă coletele comandate din R. Moldova și se întreabă dacă ofițerii serviciului de inteligență moldovenesc nu vor ajunge și la ei. „Știe cineva, SUA este implicată în această operațiune? Nu aș crede, dar știu că a stat în spatele unor chestii din astea în Tailanda”, întreabă un consumator de anabolizante pe un forum american.

Deși considerată drept o operațiune fără precedent, cauza penală pornită pe acest caz a ajuns în scurt timp pe mâinile angajaților organului de urmărire penală a Serviciului Vamal. Asta chiar dacă, așa cum se vede din fotografiile operative prezentate de SIS, pe coletele cu anabolizantecare urmau să fie scoase din republică prin contrabandă era aplicată ștampila vamală.

„Persoanele implicate au fost identificate”

Într-un răspuns oficial primit de la Procuratura Generală pe 24 septembrie curent, suntem anunțați că dosarul penal afost deschis pe faptul tentativei trecerii mărfurilor prin declararea neautentică în documentele vamale ale R. Moldova în proporții deosebit de mari. Urmărirea penală este condusă de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Șeful procuraturii, Corneliu Bratunov, evită însă să ofere mai multe detalii, sub pretextul secretului anchetei.

Vitalie Busuioc, procurorul responsabil de caz, susține că investigațiile sunt în desfășurare și au fost identificate aproape toate persoanele implicate din cadrul ÎS „Poșta Moldovei”. Acum, acestea sunt audiate, în funcție de calitatea procesuală pe care o au. De asemenea, spune procurorul, organul de anchetă investighează raportul Comisiei parlamentare de anchetă, care le-a fost transmis recent.

Captura de anabolizante din februarie 2016 este tratată de consumatorii de steroizi drept consecință a unui război purtat de două rețele mondiale de comercializare a anabolizantelor: Pharmacom Labs și Napsgear (ultima vinde anabolizante produse de Geneza Pharmaceuticals, ale căror medicamente se aflau în coletele capturate de ofițerii SIS).

O operațiune trecută sub tăcere

SIS trișează însă atunci când afirmă că acțiunea din februarie 2016 este fără precedent. Potrivit unor informații pe care le deținem, în primăvara lui 2009, SIS a mai interceptat o cantitate mare de anabolizante care urmau să ajungă pe aceeași cale în străinătate. Și de această dată coletele erau trimise prin „Poșta Moldovei”, având drept destinație SUA, Spania, Irlanda. Mai mult de atât, potrivit unui articol publicat în iunie 2009 pe blogul său de un sportiv american, Anthony Roberts, cunoscut militant împotriva consumului de anabolizante, în cazul operațiunii din 2009 SIS ar fi conlucrat cu Agenția Mondială Anti-Doping. Numele și adresele destinatarilor de pe pachetele confiscate au fost predate autorităților din țările lor. Roberts a atașat la postarea sa de pe blog și mai multe fotografii din cadrul operațiunii desfășurate la Chișinău, care confirmă că acțiunea a avut loc cu adevărat. În R. Moldova, despre această captură nu s-a suflat nicio vorbă.

Artur Reșetnicov susține că nu își amintește de o asemenea operațiune, dar nu exclude că ea a avut loc. „Noi am avut atunci multe operațiuni. Nu îmi mai amintesc de toate”, ne-a răspuns directorul SIS din acea perioadă.

Oficiul secret al SIS, din „inima” ilegalităților

Alexandru Popescu, fost șef al Direcției din cadrul SIS în profilul căreia era contracararea traficului ilegal de substanțe prohibite, care prezintă pericol pentru securitatea statului, care nu mai activează în cadrul SIS din 2012, după aproape de 30 de ani de activitate, afirmă că până la plecarea sa din instituție contrabanda cu anabolizante nu reprezenta un fenomen alarmant.

„SIS nu a făcut și nu face show-uri. Sunt documentate mai multe cazuri și informate și alte instituții de stat. În baza acestor informații au fost pornite dosare penale. Am documentat o schemă prin care substanțele active pentru anabolizante erau aduse clandestin în Moldova din China, prin regiunea Mării Negre, dar atunci producerea de anabolizante nu era pe picior larg. Cert este că această schemă de contrabandă cu anabolizante nu putea să funcționeze fără implicarea responsabililor din cadrul Serviciul Vamal. În actuala situație e evident că a funcționat o schemă de natură infracțională cu manifestări de protecționism, situație care trebuie să fie investigată și cercetată”, susține Popescu. Totodată, fostul șef de direcție generală de la SIS dezvăluie că Serviciul nu are capacitățile să substituie activitatea altor organe, mai mult ca atât, în condițiile când multe funcții în cadrul SIS au fost reduse.

Surse de încredere din cadrul ÎS „Poșta Moldovei” ne-au dezvăluit că totuși, până în 2013, în incinta oficiului „Poșta Moldovei” din str. Piața Gării 3, acolo unde are loc prelucrarea tuturor trimiterilor poștale din republică, s-a aflat un birou secret al SIS. Acesta a fost însă lichidat în urmă cu trei ani, printr-o decizie a directorului Serviciului de Informații și Securitate, Mihai Balan, pentru optimizarea cheltuielilor instituției. Popescu susține că nu știe nimic despre acest oficiu. În schimb, Grigore Cobzac confirmă existența lui.

„Am primit un răspuns de la SIS care arată că a existat o asemenea subunitate, amplasată în Oficiul Poștal 2000. Potrivit directorului SIS, aceasta era specializată doar în asigurarea unor măsuri operativ-tehnice, fără atribuții de investigații. Mihai Balan susține că a decis lichidarea unității în contextul necesității optimizării organigramei SIS, după evaluarea activității subunității inspectate”, ne-a declarat președintele Comisiei parlamentare de anchetă.

Cu sau fără prezența ofițerilor de securitate, oficiul „strategic” al Poștei Moldovei este monitorizat 24 de ore din 24 de câteva sute de camere video instalate în toate încăperile din clădire. Până la preluarea „Poștei Moldovei” de către Partidul Democrat, paza clădirii și administrarea camerelor video era asigurată de compania de pază „Legion”. După 2012, serviciile sunt oferite de compania de pază „Argus-S”, fondată de off-shore-ul Otiv Prime Services B.V, afiliat lui Vladimir Plahotniuc.

Șef de poliție din SUA, contrabandist de anabolizante din R. Moldova

În schimb, în Statele Unite ale Americii, unde ajunge cea mai mare cantitate de substanțe anabolizante din R. Moldova (potrivit surselor noastre, de acolo o parte din substanțe sunt încărcate pe corăbii și redirecționate spre continentul african – n.r.), au existat mai multe anchete penale care au vizat contrabanda cu steroizi din R. Moldova. În septembrie 2014, oamenii legii din Jacksonville, Florida, al doisprezecelea cel mai populat oraș din SUA, l-au reținut pe Michael Classey, șeful poliției Atlantic Beach din localitate. Acesta era suspectat de contrabandă cu anabolizante și droguri, provenite din R. Moldova și India. Departamentul de securitate internă al poliției din Jacksonville a fost alertat, după ce s-a descoperit că Classey ar fi comandat mai multe pachete cu anabolizante din R. Moldova și India, indicând adresa de destinație un magazin „UPS Store” din oraș. La domiciliul lui Classey au fost descoperite și alte flacoane cu steroizi anabolizanți injectabili, proveniți din R. Moldova. Totuși, schema de contrabandă nu a putut fi stabilită, pentru că, ajutat de fiul său, Classey a reușit să șteargă urmele, aruncând computerul în care deținea informații.

Potrivit presei americane, inițial fostul șef al poliției Atlantic Beach risca închisoare pentru o sută de ani. Sentința a fost însă redusă considerabil, după ce inculpatul a reușit să convingă magistrații că a comandat preparatele pentru uz personal și că este alcoolic.

Presa din SUA: „Moldova, țară cu un grad ridicat de risc de contrabandă cu anabolizante”

Patru luni mai târziu, în ianuarie 2015, un jucător de fotbal de la Carroll College Saints din statul american Montana a fost reținut de oamenii legii, după ce s-a descoperit că tânărul cumpăra ilegal online steroizi anabolizanți. În coletul interceptat de oamenii legii se aflau 600 de pastile „Strombafort” și „Danabol”, produse de cunoscuta companie farmaceutică moldovenească Balkan Pharmaceuticals. Jordan Jernigan a pledat vinovat și a recunoscut că procura aceste substanțe prin poștă, împreună cu un coleg de la Montana State University. Operațiunea a fost desfășurată de Departamentul de Securitate Internă și Imigrare, în colaborare cu Serviciul Vamal din New Jersey, Departamentul de poliție din Helena, Serviciul de Inspecție Poștală și de Grupul de Intervenție Antidrog din Missouri River. Pentru că a colaborat cu ancheta, fotbalistul american a fost condamnat condiționat la șase luni de închisoare.

Cazuri similare am descoperit și în alte state americane. Potrivit articolelor din presa din SUA, Moldova este o țară cu un grad ridicat de risc de contrabandă cu anabolizante, de aceea plicurile și trimiterile poștale de la noi sunt mai des verificate de inspectorii poștali americani decât trimiterile poștale din alte state.

Pentru a afla cât de dese sunt cazurile de interceptare a anabolizantelor provenite din R. Moldova, am expediat solicitări de informații la Agenția Anti-Doping din SUA, Serviciul de Inspecție Poștală din Statele Unite și la Agenția Americană Antidrog (Drug Enforcement Administration). Deși a trecut mai bine de o lună și jumătate din momentul adresării demersurilor, nu am primit un răspuns. Contactați telefonic, responsabilii de la serviciile de presă ale acestor trei instituții ne-au confirmat doar că au recepționat solicitările noastre, iar acum este pregătit răspunsul și îl vom primi de îndată ce va fi gata.

Războaie subterane

Anthony Roberts este un fost sportiv american care a reușit să obțină performanțe în arte marțiale, dar și în rugby, ajungând jucător în prima divizie de rugby în Provincia Harbour din Noua Zeelandă și în Liga de rugby de clasa a două din aceeași țară. Potrivit siteurilor de specialitate, acesta este apreciat drept un militant aprig împotriva consumului și traficului de anabolizante, fiind autor al mai multor cărți pe această temă. L-am contactat pentru a ne oferi informații despre piața clandestină de anabolizante din R. Moldova, dar și despre captura misterioasă a SIS din 2009 despre care am scris mai sus. Anthony ne-a dezvăluit că ținta operațiunii din 2009 a fost compania clandestină producătoare de anabolizante – Geneza Pharmaceuticals (precizăm că și coletele capturate de SIS în februarie 2016 conțineau produse ale aceleiași companii – n.r.).

„Patronul firmei este Vlad Nistor. Cel puțin, el era în 2009. Nu este un sportiv, este un dealer de steroizi care activează în ultimii zece ani cu diferite denumiri pentru laboratorul său. În R. Moldova sunt dealeri de steroizi conectați la politicienii voștri. Nistor nu era, dar poate este acum”, ne-a răspuns Anthony.

Interlop internațional, dealer de anabolizante moldovenești

Cel apreciat de unele site-uri de specialitate drept un „guru” în anabolizante ne explică faptul că Geneza Pharmaceuticals (companie care nu este înregistrată oficial în R. Moldova –n.r.) este deținută de „Naps/Napsgear”, un site de vânzări de steroizi, iar anterior a colaborat cu „Axio Labs & GenXXL”, un mare producător de steroizi la nivel global. Proprietarul Axio, Brian Wainstein, a fost arestat în urmă cu câțiva ani în Africa de Sud.

Arestul lui Wainstein are legătură directă cu anabolizantele din R. Moldova. Potrivit informațiilor dintr-un dosar penal al complicilor acestuia din tribunalul federal din New Jersey, Wainstein a condus o operațiune de fabricare a steroizilor numită „Axio Labs”. De asemenea, dealerul, cunoscut drept unul dintre cei mai mari la nivel global, a expediat anabolizante din Moldova la diferite adrese din Statele Unite, în 2007. Intermediarii care primeau pachetele cu droguri (oamenii legii asociază, în acest caz, steroizii cu drogurile – n.r.) le reîmpachetau și le expediau ulterior clienților finali din SUA, scrie publicația The City Paper din statul amercian Tennessee.

În acest caz, au fost puși sub acuzare și doi culturiști din New Jersey, Darin Dudash și Anne Dudash. La operațiunea de capturare a lui Brian Wainstein, aflat timp de mai mulți ani în căutare internațională, au contribuit serviciile de inteligență și instituțiile de drept din Canada, SUA, Marea Britanie și alte state.

Moldova, printre lideri la producerea de anabolizante la nivel global

Anthony Roberts nu a putut să ne spună cine sunt dealerii de anabolizante care au legături cu politicienii moldoveni, dar a precizat că astăzi, la nivel mondial, Moldova este unul dintre cei mai mari producători de steroizi anabolizanți. De multe ori aceste substanțe pleacă din Moldova în alte țări: Israel, Cipru etc., iar de acolo sunt încărcate pe nave care se îndreaptă spre destinația finală.

Despre faptul că Moldova este astăzi un jucător important pe piața neagră a anabolizantelor a declarat anterior și culturistul rus Dmitri Kolomoiţev, în cadrul unui articol publicat de Forbes Russia. Potrivit acestuia, lansarea producției de steroizi anabolizanți în R. Moldova este legată de British Dragon, o fabrică de anabolizante din Thailanda, fondată încă în anii ‘90 de americanul Richard Crowley. Partenerul de afaceri al lui Crowley în Europa de Est era Alin, un om de afaceri român, care a organizat livrările de materie primă şi preparate anabolizante în Rusia, în condiţii insalubre, susţine Dmitri Kolomoiţev, supranumit şi „regele anabolizantelor” din Rusia.

„În 2006, Alin a fondat în Moldova compania Balkan Pharmaceuticals, care treptat a ieşit din anonimat şi a început să livreze medicamente şi în spitalele din Moldova. Balkan deţine acum o fabrică în localitatea Sângera cu aproximativ 15 000 de metri pătraţi, în care produce o gamă largă de steroizi”, scrie Forbes. Potrivit mai multor surse, Alin este astăzi unul dintre cei mai mari dealeri de anabolizante la nivel mondial. „Regele anabolizantelor” precizează că producătorii din Moldova ar deţine o cotă de 50% din piaţa anabolizantelor din Rusia.

L-am contactat pe Dmitri Kolomoiţev pentru a desfășura subiectul abordat în publicația rusă. Inițial, culturistul rus s-a declarat deschis pentru a comunica, dar îndată ce am amintit numele lui Alin și-a schimbat atitudinea. „Acesta mai degrabă pare a fi un interogatoriu”, a fost reacția lui, după care nu ne-a mai răspuns.

În căutarea lui Alin

Toate sursele noastre care cunosc mai multe despre contrabanda cu anabolizante s-au ferit să discute despre misteriosul personaj Alin, recomandându-ne să pornim investigațiile de la Balkan Pharmaceuticals.

Compania a fost fondată în 2006 și îi are astăzi în calitate de asociați pe SRL Global Alliance (50 %) și o companie creată în Panama în 2007, British Dispensary Corporation SA (50 %). Administrator al Balkan Pharmaceuticals este cetățeanul român Silviu Florin Chiru. Precizăm că firma farmaceutică este singura din R. Moldova care produce legal medicamente anabolizante pentru uz uman.

British Dispensary Corporation apare în calitate de fondator și la compania moldovenească Institutul de Farmacie și Inginerie Genetică, administrată de Teodor Hauca, fost senator român în legislatura 1996-2000, ales în județul Suceava pe listele PD. Hauca este administrator și la Global Alliance SRL (al doilea asociat al Balkan Pharmaceuticals), fondat de Think Concept Corporation, din Belize. Pentru că își ascund proprietarii în zone off-shore, nu am reușit să aflăm cine sunt adevărații patroni ai Balkan.

Mult mai curioase sunt însă detaliile pe care le-am găsit în istoricul de la Cadastru al imobilului și terenului de pe str. Nicolae Grădescu 4, unde se află fabrica acestei companii. Clădirea a fost cumpărată pe 21 iunie 2005 de Medstar Company, o firmă fondată în 2004 de Richard Edwin Crowley (cunoscutul dealer mondial de anabolizante, patronul British Dragon despre care am scris mai sus –n.r.) și de Andy Nemed, un individ cu antecedente penale în România. Pe 9 octombrie 2006, compania lui Crowley îi vinde construcția lui Alin Hauca, fiul senatorului român. Potrivit presei din România, Alin ar fi fost implicat în scandalul de la Roșia Montana, legat de extracția de aur. Alte informații despre omul de afaceri nu am reușit să găsim. Sursele noastre afirmă însă că Alin Hauca nu este personajul pe care îl căutăm. La mai puțin de două luni de la această tranzacție, imobilul îi este vândut lui Dorin Tănase, fiul cunoscutului medic Adrian Tănase, care în 2008 reușește să cumpere de la Primăria Chișinău și terenul de șapte ari pe care este situată clădirea, iar în aprilie 2009 vinde totul soților Teodor și Mariana Hauca, care o transmit, în 2012, în comodat companiei Balkan Pharmaceuticals.

„Nu vreau să discut despre acest subiect”

Nu am reușit să obținem o reacție din partea firmei farmaceutice vizavi de vânzarea în străinătate a medicamentelor cu conținut anabolizant pe care le produce. Secretara companiei ne-a cerut să îi trimitem întrebările pe e-mail directorului Silviu Florin Chiru, care însă nu ne-a mai răspuns.

Contactat telefonic, Dorin Tănase a confirmat că îi cunoaște pe Alin și Teodor Hauca, dar a negat că ar fi avut vreo legătură cu Balkan Pharmaceuticals. Întrebat despre tranzacția cu imobilul din str. Nicolae Grădescu 4, Tănase ne-a răspuns că nu vrea să discute despre acest subiect.

Nu am reușit să îi găsim pe Alin și Teodor Hauca. Pe 10 iunie 2016, fostul senator a fost trimis în judecată de DNA, Secția de combatere a corupției, în cazul lui Dan Anton, fost judecător al Curții de Apel Iași, care se lăuda că poate asigura protecție, la nivel de prim-ministru al R. Moldova, unor oameni de afaceri italieni.

Firma lui Stati, producătoare de anabolizante?

Un alt important producător de anabolizante din R. Moldova este compania farmaceutică Vermodje, fondată în 2001, dar cu certificat de înregistrare din 2005. Oficial, compania îi are în calitate de asociați pe Victor Minciuc și Olga Moldovanu. Minciuc este însă omul de încredere al omului de afaceri Gabriel Stati, el fiind administrator al mai multor afaceri din cadrul Stati-holding, inclusiv al fostei rețele de supermarketuri „Piatiorocika”. De altfel, compania farmaceutică Vermodje a fost anterior trecută de presă în lista proprietăților familiei Stati, cu precizarea că este unul dintre lideri la producerea acidului ascorbic, aspirină, citramon.

Ceea ce nu s-a spus până acum este că Vermodje deține certificate de înregistrare pentru producerea mai multor preparate anabolizante pentru uz veterinar, care se vând pe siteuri specializate peste hotare în calitate de steroizi pentru uz uman. Până acum un an, compania și-a avut fabrica în localitatea Ghidighici, o suburbie a capitalei, pe str. Ștefan cel Mare 39 A. Paznicul clădirii pe care l-am găsit atunci când am mers să discutăm cu reprezentanții firmei ne-a informat însă că Vermodje a plecat de acolo de aproape un an. Asta chiar dacă, în 2013, patronii au făcut investiții considerabile în modernizarea fabricii.

Potrivit unui anunț din Monitorul Oficial din 10 iunie 2016, Vermodje și-a schimbat adresa juridică pe bd. Dacia 44/5, ap. 93. Potrivit datelor de la Cadastru, apartamentul aparține Mariei Sergheeva, o bătrână de 70 de ani.

Pe un site specializat pentru consumatorii de anabolizante, se precizează că deși Vermodje își prezintă preparatele steroide ca fiind de uz veterinar, acest „truc” ar fi folosit pentru reducerea taxelor de stat și pentru simplificarea procedurii de certificare a preparatelor. „În rest, produsele lor nu se deosebit cu nimic de cele ale altor companii care fabrică steroizi pentru uz uman”, precizează sursa.

Dosarul penal cu „happy end”

Acum un an, pe youtube a apărut un filmuleț care vizează compania Vermodje și în care sunt prezentate condițiile insalubre în care ar fi păstrate substanțele active și preparatele firmei. Înregistrarea video pare să fie realizată de oamenii legii în cadrul unui dosar penal pornit în martie 2014 pe faptul practicării ilegale a activităţii de întreprinzător, soldată cu obţinerea unui profit în proporţii mari, nedeclarat. Din înregistrare se poate vedea că la sediul fabricii Vermodje ar fi fost descoperite etichete de producere a altor mărci de medicamente. Este vorba despre cunoscutele branduri de anabolizante „Radeja”, „Radjay” și „Pharma Tech”.

Pe 12 ianuarie 2016, Judecătoria sectorului Centru a emis o hotărâre în acest dosar, recunoscând compania Vermodje vinovată. Sancțiunea aplicată este o amendă în valoare de 45 de mii de lei și sistarea activității fabricii.

În hotărârea judecătorească se precizează că Vermodje, de comun acord cu un oarecare Boris Slobozian, angajat al firmei în perioada 2013-2014, în lipsa Licenței de activitate și a certificatelor de înregistrare a medicamentelor la Agenția Medicamentului, a organizat fabricarea mai multor produse farmaceutice (în hotărârea de judecată sunt indicate denumirile mai multor preparate anabolizante – n.r.), iar apoi, prin intermediul lui Boris Slobozian, le-a comercializat diferitor persoane fizice pe teritoriul R. Moldova, inclusiv lui Stanislav Struzberg (produse în valoare de 1,3 milioane de lei, nereflectați în evidența contabilă a întreprinderii) și lui Igor Gubarev (produse în valoare de 134 280 de lei). Un alt lot de medicamente vândute de Vermodje, cu valoarea de peste trei milioane de lei, a fost descoperit de oamenii legii pe str. Bariera Sculeni 5/1. Potrivit Inspecției Financiare, doar în perioada ianuarie-august 2014, Vermodje nu a reflectat fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice în valoare de 4 157 407 lei. Administratoarea companiei, Zinaida Băț, și-a recunoscut vinovăția.

Fără fabrică, dar cu medicamente în vânzare

Nemulțumită de decizia instanței, Vermodje s-a adresat cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, care pe 22 aprilie curent a emis o altă hotărâre, reducând perioada de privarea de dreptul de a exercita activitate de fabricare a medicamentelor până la un an. În această decizie judecătorească se menționează expres, cu trimitere la câteva buletine de analiză, că medicamentele depistate în locuința lui Stanislav Struzberg și care au fost procurate de la Vermodje sunt „produse medicamentoase cu efect puternic, cu conținut de steroizi anabolizanți”. Judecat într-o cauză penală separată, pentru procurarea și ulterioară comercializare ilegală peste hotare a preparatelor anabolizante, Sturzberg, care și-a recunoscut vina în fața instanței, a fost achitat, pe motiv că „este un bun familist și nu are antecedente penale”.

Deși Vermodje și-a suspendat oficial activitatea de circa un an de zile, în legătură cu ancheta penală și decizia judecătorească, produsele companiei continuă să se găsească în vânzare pe site-urile specializate pentru consumatorii de anabolizante.

Încercările noastre de a contacta conducerea companiei Vermodje au eșuat. Numărul de telefon mobil al lui Minciuc, pe care am reușit să îl obținem de la partenerii lui de afaceri, nu mai este valabil. Iar vechiul număr de fix al companiei a fost suspendat.

Anabolizante de la ex-președintele Federației de bodybuilding

Euro Prime Farmaceuticals este ultima și cea mai „tânără” companie moldovenească producătoare de anabolizante. Firma a fost deschisă pe 29 iulie 2014, în perioada în care Vermodje a ajuns în atenția organului de anchetă. Fondatori ai companiei sunt Lilia Cojan și Dmitru Sergheevici, culturist, pe atunci președinte al Federației de bodybuilding din R. Moldova. La fel ca și Vermodje, Euro Prime Farmaceuticals produce medicamente anabolizante pentru uz veterinar. Pe un site specializat din Federația Rusă, reprezentantul companiei își laudă producția, în special o line nouă de preparate anabolizante „Golden Dragon”, produse anterior de o fabrică de anabolizante din China și bine cunoscute consumatorilor de steroizi. În 2016, fabrica Euro Prime Farmaceuticals a câștigat concursul „Notorium” la categoria cea mai bună companie farmaceutică din R. Moldova (!).

Astăzi, produsele Euro Prime Farmaceuticals pot fi găsite în vânzare în magazinele online de anabolizante din Ucraina, Rusia.

Între Vermodje și Euro Prime Farmaceuticals pare să existe însă și alte legături. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, fratele mai mare al lui Dumitru Sergheevici, Alexandru, este partener de afaceri cu Boris Slobozian, anagajatul Vermodje vizat în dosarul penal privind comercializarea ilicită a anabolizantelor companiei farmaceutice. Firma Magic Step a fost fondată în septembrie 2014, la două luni de la înregistrarea Euro Prime Farmaceuticals.

Am telefonat la număr Federației de bodybuilding (FB) din R. Moldova pentru a discuta cu Dumitru Sergheevici. Bărbatul care ne-a răspuns la telefon, Aurelian Gorea, actualul președinte al FB, ne-a anunțat că Sergheevici nu mai este președinte al federației, fiind exclus după ce membrii acesteia au primit mai multe semnale despre faptul că ar fi vrut să favorizeze vânzarea de anabolizante în cadrul FB și peste hotare.

„Anabolizantele moldovenești nu trebuiesc nimănui”

Dumitru Sergheevici evită să discute despre fabrica farmaceutică pe care o conduce, precizând că aceasta nu are nicio legătură cu anabolizantele de uz uman. „Compania mea produce preparate hormonale, de uz veterinar, adică pentru animale”, subliniază el, ignorând întrebarea adresată insistent despre cum ajung produsele firmei lui pe piața rusească.

Cât privește piața moldovenească de anabolizante, Sergheevici adoptă tactica negării fenomenului. „Noi avem o piața de anabolizante? În Moldova sunt puțini sportivi. Cât despre fabrici, anabolizantele moldovenești demult nu mai trebuiesc nimănui. Știți de ce? Pentru că Rusia și Ucraina produce propriile anabolizante, peste 100 de denumiri de produse. Fabrici clandestine există cu duiumul și în SUA. Nu este loc acolo pentru anabolizantele moldovenești. În Ucraina și Polonia recent a fost anihilată o fabrică clandestină de anabolizante în care se produceau preparate pe care scria Moldova. Ei folosesc denumirile de companii moldovenești pentru a produce anabolizante false. 90 la sută din anabolizantele din lume le produce China și Ucraina, anterior Polonia. Tot ce spune Kolomoițev sunt minciuni. El e un fantezist, îl cunosc. Anterior vindea anabolizante. Despre Alin am auzit, dar nu îl cunosc”, ne-a declarat Sergheevici, precizând că nu crede că în R. Moldova există fabrici clandestine de anabolizante și nici nu există contrabandă cu aceste preparate. „Comisia de anchetă este un joc politic în campania electorală”, spune el.

Fabricile clandestine

În timp ce Sergheevici respinge categoric existența fabricilor clandestine, SIS, în comunicatul de presă difuzat după operațiunea din 7 februarie 2016, sugerează că acestea există. „Serviciul de Informaţii şi Securitate sesizează opinia publică, în special sportivii de bodybuilding, privind evitarea administrării unor produse necertificate medical corespunzător, pentru că ar putea fi fabricate în condiţii improvizate și ar pune în pericol sănătatea”, se arată în comunicat. Reporterii noștri au identificat patru astfel de laboratoare: Geneza Pharmaceuticals, Evolution Pharma, Pharmacom Labs și SP Laboratories.

Geneza Pharmaceuticals este „vedeta” capturilor din 2009 și 2016 ale ofițerilor SIS, dar și a unei operațiuni desfășurate de oamenii legii din Polonia, în martie 2011. Atunci, polițiștii și vameșii polonezi au depistat, în apartamentul în care își avea sediul o grupare criminală de comercializare a anabolizantelor, mai multe cutii cu preparate Geneza Pharmaceuticals, alături de alte anabolizante provenite din R. Moldova. Anthony Robers susține că patronul Geneza este un oarecare Vlad Nistor. Nu am reușit să identificăm persoana, dar în baza de date a CIS există o persoană cu numele Vladimir Nistor, fondator al unei companii farmaceutice inactivă, Justas Farm, fondată în 2003. Firma își are adresa juridică pe str. Lev Tolstoi 36, ap. 12, adresă inexistentă.

Pharmacom Labs și SP Laboratories par să fie două laboratoare clandestine înrudite. Site-urile ambelor au server comun: Cloud Flare Inc și sunt înregistrate în San Francisco, SUA, având ambele codul poștal 94107.

Potrivit siteurilor specializate de vânzare a steroizilor, Pharmacom Labs a fost deschis în R. Moldova în 2006. În 2014, compania fantomă și-ar fi modernizat semnificativ linia de producție, fabricând preparate în ambalaj modern. Despre SP Laboratories, consumatorii de steroizi de pe forumurile specializate spun că producția acesteia se aseamănă foarte mult cu cea de la Balkan Pharmaceuticals. Nu se cunoaște însă cine este patronul fabricii clandestine. Despre Evolution Pharma se spune că ar fi apărut pe piață anul trecut și ar avea laboratoarele în regiunea transnistreană.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Mariana Rață