VIDEO // Ședință SOLEMNĂ a Parlamentului de la București: „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, VOTATĂ

UPDATE 11.52 // „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918” a fost votată în cadrul ședinței comune din Parlamentul României cu o majoritate covârșitoare și cu doar 19 abțineri.





UPDATE 10.55 // Custodele Coroanei române, Margareta, a declarat în Parlamentul României că datoria de a sprijini Republica Moldova nu trebuie să cunoască limite şi nici condiţionări. „Astăzi, datoria de a-i sprijini pe fraţii noştri din afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări. La 100 de ani de la Marea Unire, după tragedii greu de descris în cuvinte, Coroana română continuă să sprijine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. (...) Contribuţia Casei Regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor mei Ferdinand şi Maria”, a afirmat Custodele Coroanei române.

Majestatea sa a subliniat că unul din „simbolurile unităţii de neam” a fost Regele Mihai: „Născut trei ani după Marea Unire, Regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatea şi continuitatea de ambele părţi ale Prutului”.

UPDATE 10.47 // Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat că datoria noastră e să cinstim memoria celor 86 de membri ai Sfatului Țării care au votat, în 1918, Unirea Basarabiei cu România, adăugând că istoria acestei palme de pământ a fost scrisă și rescrisă întotdeauna după placul celor care ne-au condus. Candu a ținut să-l citeze pe Mihai Eminescu ce a scris, după anexarea Basarabiei în 1812, că: „Nu voim s-auzim de niciun aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în numele nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene”.

Andrian Candu a mai făcut referire, în discursul său din Parlamentul României, la războiul hibrid și propaganda duse de Rusia în R. Moldova, cu scopul de a ne readuce „în spațiul geopolitic rusesc”. Potrivit lui Candu, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură este baza relațiilor dintre R. Moldova și România, iar integrarea europeană a teritoriului din stânga Prutului este singura opțiune pentru a asigura prosperitate cetățenilor moldoveni: „R. Moldova are nevoie de o Românie puternică”.

Spicherul moldovean a enumerat proiectele importante demarate în R. Moldova cu sprijinul României, stat care a devenit principala piață de desfacere a produselor moldovenești. Este vorba de proiectele energetice menite să reducă dependența R. Moldova de gazele rusești.

„Podurile de flori au deschis calea, dar ne dorim poduri de piatră, o autostradă, o cale ferată care să lege Chișinăul de București”, a mai spus Candu.

Spicherul a invitat cetățenii României să viziteze mai des R. Moldova pentru a-i cunoaște mai bine realitățile și și-a încheiat discursul cu versurile lui Dumitru Matcovschi: „Trecută prin foc și prin sabie,
furată, trădată mereu,
ești floare de dor, Basarabie,
ești lacrima neamului meu”.

UPDATE 10.34 // „Aş vrea să citesc articolul 8 din Actul final de la Helsinki: „Toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să îşi hotărască când şi dacă doresc statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare şi să îşi urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală”. Pe baza acestui articol s-a reunificat Germania. Dragii mei colegi, domnule preşedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi ca să nu existe echivoc eu o spun deschis, simplu şi explicit: Eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”, a declarat Liviu Dragnea.

UPDATE 10.29 // Potrivit lui Liviu Dragnea, România a fost puternică „atunci când a fost unită şi va fi unită şi va fi puternică”: „Acesta este idealul nostru. Voi propune Biroului Permanent ca această sală să se numească sala Vasile Stroescu. Vasile Stroescu a fost primul preşedinte al Parlamentului reunificat al României Mari”.

UPDATE 10.21 // Președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarați în discursul său că, după exemplul anului 1918, prin dorința parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău se va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă”.

„Vă propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, să încercăm să aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţie care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău şi să nu ne amăgim: hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale. Nu-l vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice. După exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940. Nădăjduiesc, aşadar, că vom găsi curajul, aici la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un Act al Unirii.Să dovedim, cu ocazia acestei aniversări, că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele. Ideologia naţională a anilor 1930 şi 1940, resuscitată de naţional-comunismul ultimelor două decenii ale regimului totalitar ne-a învăţat să privim Actul Unirii, pregătit cu mari sacrificii şi trudă, proclamat de Sfatul Ţării de la Chişinău pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil - şi din păcate reversibil - al procesului de înfăptuire a idealului unităţii naţionale româneşti”, a spus Tăriceanu.

UPDATE 10.13 // La ședința solemnă participă președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, foștii președinți ai României, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, premierul român, Viorica Dăncilă, vicepremierul R. Moldova, Iurie Leancă, primarul de București, reprezentanți ai Curții de Conturi și ai Băncii Naționale a României, Patriarhul Daniel, deputați, reprezentanți ai familiei regale etc. Ședința a început cu intonarea imnului „Deșteaptă-te, române”.

Delegația de la Chișinău a fost aplaudată în picioare de către cei prezenți la ședința solemnă. Liviu Dragnea a comentat că acesta „este un semn de revenire la sine, a noastră, a românilor”.


Camera Deputaților și Senatul României se întrunește astăzi într-o ședință comună dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

La ședința solemnă participă și o delegație a Parlamentului și Guvernului de la Chișinău, iar spicherul Andrian Candu va ține un discurs în Parlamentul României.

În cadrul şedinţei solemne va fi dezbătută şi adoptată „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care se vor reflecta unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul ce trebuie să fie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE.