Lactate FĂRĂ lapte în R. Moldova? Președinta Asociației Producătorilor de Lapte pune la ÎNDOIALĂ rezultatele expertizei care a înfuriat cetățenii: „Cum au fost preluate aceste probe?”

O pătrime din produsele lactate din R. Moldova nu ar conține lapte, ci grăsimi vegetale. Aceasta este concluzia unei expertize efectuate în laboratorul de testare a alimentelor din cadrul Centrului de Metrologie Aplicată și Certificare (CMAC) și făcută publică de logos.press.md.

De cealaltă parte, președinta Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte din R. Moldova, Carolina Linte, pune la îndoială rezultatele acestei expertize și vrea clarificări asupra modului cum au fost prelvate probe pentru a ajunge la aceste concluzii.

Potrivit „Logos-press”, la labortaror au ajuns 126 de probe ale produselor lactate autohtone și importate, în total aparținând la 45 de fabrici din R. Moldova, Ucraina, Belarus, România, Germania, Bulgaria, Polonia, Danemarca și Filandal, cum ar fi „JLC”, „Milk Mark”, „Lactis”, „Inlac”, „Lapmol”, „Fabrica din Drochia”, „Fabrica de brinzeturi Soroca”, „Incomlac”, „Sana” etc.

Produsele au fost cumpărate din diferite magazine, începând cu 28 noiembrie 2017. Expertizei au fost supuse laptele, untul, smântâna, brânza de vaci, brânza granulată, chefirul, iaurtul și laptele condensat, cu procent mai mare de grăsimi.

Potrivit rezultatelor de laborator, o pătrime din produsele testate au picat testul, obiecții nefiind înregistrate la smântâna și untul analizat. Lider la capitolul grăsimi vegetale este compania „JLC”. În majoritatea produselor sale grăsimea vegetală depășea norma admisibilă care ar trebui să fie sub 5% din fracția masică de grăsime.

În brânza de casă „JLC” nu s-au depistat practic deloc grăsimi din laptele natural, dar grăsimile vegetale erau în proporție de 95,8%. În brânza granulată „Făguraș” de 5% acest indicator arăta 93,2%, „Grăuncior” – 89,3%, și „Gingășie” – 89%, în aceste produse fiind depistate doar 10% grăsimi din laptele natural.

Probleme au fost depistate și la brânzica și iaurtul pentru copii „Voinicel”, care este un produs acidolactic de la compania „FPP Bantcard”, untul produs de „Lactis”, untul ucrainesc „Latti”, laptele, chefirul, iaurtul „Sana” de la „Oloi Pak” din Comrat, cașcavalul „Suluguni GM-Com”, cașcavalul „Savușkin Product”, cașcavalul „Mozzarella fresco 39% Latte” de la „Ferma cu origini”, brânza 5% „Milk Mark” produs de „Fabrica de unt din Florești”, laptele condensat „Gustiar” din Belgorod.

Comentând aceste rezultate, președinta Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte din R. Moldova, Carolina Linte, a declarat că orice investigatie de acest gen face ca sectorul să se alinieze la cerințele de calitate și siguranță a produselor, inclusiv la informarea corectă a consumatorului. Totuși, este important ca și consumatorul să cunoască ce conține un produs sau altul.

„În situația în care ne aflăm noi toți astăzi, mă refer la puterea de cumpărare, așa de ușor nu vor dispărea aceste produse de pe rafturile magazinelor, fie ele autohtone sau din import. Problema e cu mult mai complicată. Și mai este o întrebare - o bună parte din aceste produse sunt certificate anume în acest centru de certificare. Atunci, cum au fost preluate aceste probe? Este important ca probele să fie cu adevărat reprezentative și care să nu fie modificate în timpul transportului sau pe durata transportării. Despre metoda și transparența la prelevarea probelor nu am găsit nimic în acest articol”, susține Carolina Linte.



Expertul de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, afirmă că problema nu e în grăsimile vegetale, pe care unii consumatori chiar le caută, dar „în faptul că suntem mințiți”.

„Eu personal folosesc lapte din orez sau ovăz. Dar eu știu ce procur și nu aștept să am grăsimi animale în el. Iar cand se vinde „unt” cu grăsimi vegetale, nu prea îmi place. Lumea procură margarină și nu face scandal. Deci, soluția e una: consumatorul trebuie să știe ce cumpără”, crede Veaceslav Ioniță.