FOTO // Subsolul TERORII. Cum arată expoziția OCUPAȚIEI sovietice din Chișinău

Fond // Peste 20 de mii de piese de muzeu alcătuiesc expoziția permanentă a ocupației sovietice, lansată la Chișinău

Pereții reci și obscuri, fotografiile vechi și obiectele specifice din subsolul Centrului de Cultură și Istorie Militară din Chișinău sunt dovezile vii ale terorii ocupației sovietice din Basarabia.

„Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se” (Nicolae Iorga) este mesajul care ne întâmpină pe un perete semidistrus simbolic la intrarea în încăperile ce găzduiesc expoziția permanentă.

Pe podea este pictată harta Uniunii Sovietice, iar pe peretele din dreapta - pactul Ribbentrop-Molotov, prin care s-a instalat ocupația sovietică în Basarabia.

Pereții imprimați cu fotografii ne duc mai departe, pe un coridor îngust, cu valize prăfuite, la capătul căruia este improvizat un vagon. În interiorul vagonului - o femeie cu un copil mic în brațe. Deportări.

Organizații antisovietice

De la etajul doi, scările ne duc în jos. Cu fiecare treaptă, adrenalina crește. Pereții se răcesc. „Ne-am gândit că, printr-un traseu mai lung, vizitatorul va reuși să vadă și să simtă mai bine evenimentele”, povestește locotenentul Alexandru Chirilenco, șeful Muzeului Militar din cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară.

La etajul întâi, odaia este dedicată organizațiilor antisovietice, începând de la organizația „Majadahonda” din anii ’40 și până la cele din perioada Mișcării de Eliberare Națională din anii ’90.

Fotografii. Scrisori. Documente. Persoane care în particular și-au arătat revolta față de regimul sovietic. Dosare. Extrase din dosare. Apoi alte scări. Toate vopsite în roșu și verde, ca și drapelul sovietic. Coborâm în subsol.

„I s-a introdus în vene mercur”

Dosarul nr. 14. Fără fotografii. Fără persoane exacte. Un dosar era creat pentru un grup întreg. Fiecare perete ilustrează diferite atrocități ale perioadei sovietice. Aici putem cunoaște și așa-numitele „troika” din teritoriu și „dvoika” din eșaloanele superioare ale puterii sovietice.

Evenimentele sunt arătate tot mai specific prin diverse reprezentări, precum cea a biroului unui KGB-ist, inspirată din fotografiile și secvențele de film din acea perioadă.

În altă încăpere sunt reflectate represiunile politice, deputații Sfatului Țării, oamenii de cultură, chiar și cetățenii obișnuiți, care au fost supuși represiunilor.

„Un caz interesant este acesta în care o femeie din Cantemir s-a căsătorit cu un bărbat din România. Când au intrat trupele sovietice, ei au făcut nuntă. După două zile, el a fost împușcat ca ostaș al Armatei Române, iar femeii i s-a introdus în vene mercur”, spune despre terifiantul caz locotenentul, arătându-ne fotografia unui cuplu tânăr.

„Cântarul” foametei

Răceală pereților transmite atmosfera lagărelor din Gulag, acolo unde basarabenii erau duși la munci forțate. Alte imagini și documente la acest capitol ne completează traseul.

„În fiecare comună sau raion erau liste de persoane, care erau adunate și duse la munci forțate. Basarabenii erau sceptici față de Uniunea Sovietică și nu toți împărtășeau ideile comunismului, de aceea erau foarte multe cazuri în care ei evadau, fugeau la baștină sau se ascundeau”, adaugă șeful Muzeului Militar.

Aici putem afla mai multe și despre renumita „postavkă” - un program de stat, care obliga țăranii să dea statului o anumită parte din produsele recoltate. Asta a dus la foametea din anii ’46-’47 și la cazurile de canibalism. Un cântar din acele timpuri măsoară durerea celor care au trecut prin această teribilă perioadă.

Expoziții tematice

O imagine emoționantă reflectă și încăperea în care este improvizată o sală de clasă, cu bănci mici, pe care sunt lipite diferite documente informative. În fiecare spațiu sunt ecrane performante, care difuzează secvențe ale terorii sovietice.

Vestimentația, obiectele colectate de la persoanele din sate, gratiile celulelor, sârma ghimpată - toate sunt cât mai aproape de realitatea acelei perioade. Medalii, ziare, volumele lui Lenin duc fiecare vizitator în mijlocul evenimentelor care au marcat istoria Basarabiei.

„Cu siguranță, expoziția poate fi extinsă. Chiar ne propunem să organizăm expoziții tematice, care să reflecte mai pe larg foametea, deportările și munca forțată”, precizează istoricul Mihai Tașcă, care a participat la colectarea informațiilor.

„Am realizat ceea ce am promis”

La crearea spectaculoasei expoziții au contribuit toți colaboratorii Centrului de Cultură şi Istorie Militară.

„Era în planul nostru de activitate să creăm un Muzeu al totalitarismului sovietic și ideea noastră a coincis cu intențiile ministrului Apărării. Astfel, am grăbit procesul și am realizat ceea ce am promis societății și ceea ce merita demult făcut pentru acele peste un milion de victime, care au avut de suferit”, subliniază colonelul Vitalie Ciobanu, șeful Centrului de Cultură şi Istorie Militară.

La finalul traseului parcurs rămâi răvășit și nu poți să înțelegi „regretul și nostalgia celor care și-ar dori să întoarcă ocupația sovietică”, după cum spunea Vladimir Voronin recent într-o scrisoare deschisă, adresată Ambasadorului american la Chișinău, James D. Pettit.

Pierderi umane ale Basarabiei sub ocupația sovietică

Deși istoricii spun că nu se cunosc statistici exacte, totuși portalul Memorial Românesc prezintă cifre privind pierderile umane ale Basarabiei suferite în timpul ocupației sovietice. Numărul basarabenilor deportați și celor uciși se ridică la peste 1,5 milioane de persoane.

În prima ocupație sovietică din perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941, peste 300 de mii de persoane au fost arestate, deportate, ucise, aceasta reprezentând 12,23% din populația Basarabiei interbelice.

În a doua ocupație sovietică de la 23 august 1944, circa 870 de mii de persoane au fost deportate și 300 de mii au fost ucise. Astfel, pierderile umane din cele două ocupații sovietice au ajuns la peste 1,5 milioane de persoane.

De asemenea, Basarabia a pierdut județele Hotin (Nord), Ismail și Cetatea Albă (Sud), care au fost încorporate Ucrainei la 2 august 1940.