DEZVĂLUIRI // „Borsetka” a ajuns și pe la primarul din Taraclia, înlăturat din funcție. Cum a încercat să-l convingă să adere la PD

Primarul de Taraclia, Serghei Filipov, lipsit de mandatul de primar în baza unei decizii judecătorești controversate, pentru că ar fi admis defrișarea unor arbori din curtea primăriei, fără a avea toate avizele necesare, susține că în spatele hotărârii instanței se ascund supărări mai vechi ale democraților.

Contactat de Ziarul NAȚIONAL, primarul, pe care l-am găsit la locul de muncă, deși judecătorii au decis încetarea mandatului acestuia din ziua pronunțării sentinței, ne-a dezvăluit care sunt adevăratele interese din spatele deciziei judecătorești.

„Sunt sigur că e vorba despre o răfuială politică. În decembrie 2010, atunci când Marian Lupu urma să fie ales președinte al republicii, eu eram deputat din partea fracțiunii comuniștilor. Eu și un coleg de-al meu urmam să fim voturile de aur care să le asigure democraților funcția de șef al statului. Mi-au făcut multe propuneri atunci, au fost multe discuții, dar eu nu am cedat și încă atunci am fost avertizat că asta o să-mi iasă pe ochi”, ne-a declarat Filipov.

Un alt episod a urmat înaintea ultimelor alegeri locale.

„Mi s-a propus în repetare rânduri să ader la Partidul Democrat. Înaintea alegerilor locale, am avut mai multe întâlniri cu domnul Constantin Botnari (zis și „borseta” controversatului Vladimir Plahotniuc - n.r.). Au fost discuții constructive, nu mi s-a propus nicio sumă de bani. Dumnealui îmi explica cât de important este pentru ei să poată fi asigurată dezvoltarea tuturor regiunilor republicii, dar ei nu pot aduna în Taraclia mai mult de 5 %. Era clar că, dacă voi merge pe listele lor, rezultatele ar fi fost mult mai bune. Atunci, mi s-a sugerat că dosarul cu copacii este un fleac și se rezolvă printr-un singur apel telefonic, dar eu eram deja sătul de experiența cu Partidul Comuniștilor din care am fost alungat cu așa-zisul grup al talibanilor și am refuzat”, ne mai spune Filipov.

Primarul de Taraclia crede că tocmai de la aceste două incidente i se trag toate neplăcerile.

„Acest dosar este cusut cu ață albă. Propunerea de a defrișa copacii a avenit de la Direcția ecologică a Primăriei. Copacii erau deja bătrâni și uscați. Am cerut să fie solicitat și avizul „Moldsilva” și agenția a confirmat necesitatea defrișării copacilor. Decizia finală a fost luată de Consiliul orășenesc. Pot să vă asigur că nu există nici măcar un document care se referă la caz și pe care să fie semnătura mea. Toate aceste lucruri însă au fost ignorate. Judecătorii care au emis sentința s-au bazat doar un articol din lege care spune că primarul are dreptul să delege o parte din atribuțiile sale, dar purtând răspundere personală. Asta a fost suficient pentru a mă lipsi de mandat, chiar dacă am fost ales din primul tur, cu peste 69 la sută din voturi. E o absurditate”, mai spune Filipov.

Primarul descrie modul ciudat în care defrișarea copacilor a ajuns din încălcare administrativă, o infracțiune penală, cercetată de procurorii anticorupție.

„Inițial, peste 20 de zile după defrișare, Inspecția ecologică a emis un protocol prin care a stabilit o încălcare administrativă și a dispus achitarea unei amenzi în valoare de 800 de lei. În mod miraculos, peste un timp, protocolul administrativ a dispărut, iar în locul lui a apărut o procedură penală. Procurorii anticorupție din Taraclia au remis documentele spre cercetare Centrului Național Anticorupție care, peste o lună, au stabilit că nu există temei de pornire a unui dosar penal. Între timp, a avut loc referendumul din Găgăuzia pe care noi l-am susținut. După aceasta, Procuratura Anticorupție a revenit asupra deciziei și a pornit o cauză penală pe acest fapt”, punctează Filipov cum a ajuns să răspundă penal pentru copacii defrișați.

Primarul este indignat și de prejudiciul moral pe care a fost obligat să îl achite.

„Cine a stabilit că valoarea prejudiciului este de 164 de mii de lei? Noi am cerut ca expertiza să fie realizată de un expert independent. Atunci când s-a decis pornirea cauzei penale, oamenii din oraș au organizat proteste în susținerea mea, ulterior, la alegerile din 2015, am fost votat de aproape 70 la sută din alegători, deci oamenii nu s-au simțit prejudiciați”, mai spune el.

Precizăm că Judecătoria din Taraclia a decis achitarea lui Filipov în acest dosar.

Judecătorii de a Curtea de Apel Cahul care l-au lipsit de mandat pe primar sunt președintele instanței Tatiana Dimitriadi, vicepreședintele instanței, Galina Vavrin, și judecătorul Ion Dănăilă.

Filipov a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, crede că decizia Curții de Apel Cahul pe cazul primarului Serghei Filipov arată o ignoranță crasă a unor judecători din R. Moldova în privința autonomiei locale, principiu consfințit de Constituție și de Carta Autonomiei Locale, ratificată de R. Moldova.

„Art.4 din Cartă stipulează „recunoașterea capacității depline de a-și exercita inițiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competențelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorități”. Sentința scoasă în privința primarului Filipov, întemeiată pe constatarea unui „exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu”, în cazul tăierii unor arbori, aflați pe teritoriul orașului Taraclia”, care conduce la suspendarea primarului din funcție pe 2 ani și o amendă substanțială aplicată personal acestui primar, arată clar cetățenilor acestei țări că nu tot ce se numește „judecător” este capabil să judece și că nu „tot individul cu studii juridice devine jurist”. CALM (Congresul Autorităților Locale Moldova) are dreptate să-și apere colegii și să ridice problema la nivel național. Viorel Furdui și ‪‎CALM - aveți tot sprijinul IDIS! Asemenea cazuri îți creează impresia că unii magistrați trebuie asistați la fiecare pas ca niște copii mici ca să nu facă prostii pentru care tragem toți cu obrazul”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.

Anterior, și șeful Delegației UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola, și-a exprimat indignarea față de decizia de judecată emisă în cazul primarului din Taraclia.