TRIST // Dacă ar vedea boierul ce se întâmplă astăzi la Temeleuți...

NEGLIJENȚĂ // Din lipsă de protecție și îngrijire, un parc unic în R. Moldova și o ultimă clădire de pe moșia boierului Meleghi riscă să dispară

Din complexul de clădiri de pe moșia boierului Meleghi din localitatea Temeleuți, raionul Florești, a rămas astăzi doar clădirea bucătăriei și o parte din parcul dendrologic, care abia de se mai țin.

„A fost foarte frumos acolo, dar s-a distrus tot ce s-a putut”, ne spune mătușa Natalia, o femeie din localitate. În perioada sovietică, bucătăria conacului a servit drept bloc administrativ pentru gospodăria agricolă din sat, apoi aici a fost deschisă o școală, care ulterior a fost transformată în muzeu al satului. Cu toate acestea, pereţii clădirii în două nivele şi subsolul acesteia și-au păstrat formele și dimensiunile, fapt ce ar permite reconstrucţia originală a clădirii.

Poarta albastră

Gardul a fost furat, iar în prezent, la intrarea în parcul boierului, s-a păstrat doar poarta mare din lemn, vopsită în albastru. Aceasta a fost instalată în anii ’80 ai secolului trecut, iar din gard s-au păstrat numai câteva fragmente. Copacii înalți formează o intrare somptuoasă, iar cărărușele din parc duc direct în fața fostei bucătării, singura clădire ce s-a mai păstrat până în prezent.

Chiar dacă datează din anul 1903, atunci când a fost sădit și parcul, pereții bucătăriei încă mai rezistă. Ușile, geamurile, firele electrice, podeaua, balconul au fost furate, scările de la intrare – dărâmate, iar acoperișul a fost lăsat să se prăbușească.

În ultimii ani, și parcul a avut de suferit. Dacă inițial a avut o suprafață de 3,5 hectare, o mare parte din el a fost defrișată. Parcul este amenajat în stil peisagistic și se întinde pe o suprafață cu soluri cenușii de pădure. Se spune că proiectul amplasării lui a fost creat de un specialist din Anglia, un prieten de-al boierului Meleghi.

Trei descendenți Meleghi

De origine poloneză, boierul Dumitru Granoțchi s-a căsătorit cu o cucoană din România, Elena Meleghi, iar după căsătorie familia a rămas cu numele Meleghi. Aveau o curte mare în București, dar și o casă de vacanță și mai multe terenuri în satul Temeleuți, Moldova, care au fost lăsate drept moștenire fiului boierului, iar apoi, privatizate și luate de sovietici, așa cum ne povestește domnul Alexandru Meleghi, strănepotul boierului.

„Bunica mea a fost căsătorită cu fiul boierului, Nicolai Meleghi. Era o femeie modestă, lucra ca menajeră în casa lui. S-au plăcut și au făcut patru copii, cea mai mare e mama mea, alte două surori au plecat în Crimeea, iar fratele lor a decedat la vârsta de 26 de ani. Dacă ar fi fost în viață, bunica mea ar fi împlinit anul acesta vârsta de 100 de ani. Mama mea nu s-a căsătorit, m-a crescut singură și din această cauză a păstrat numele Meleghi. Suntem trei bărbați cu acest nume, eu, fiul meu și un verișor. Noi deja îl vom duce mai departe”, zâmbește strănepotul boierului.

Pasiune pentru cai

După cum ne povestește domnul Alexandru, boierul Meleghi avea o pasiune aparte pentru cai și era foarte bun cu toți oamenii din sat. Avea aproximativ 100 de hectare de pământ, unde erau livezi de meri și cireși, fermă, vaci, cai, o prisacă de albine și un iaz.

„Bunica mea îmi povestea că boierul era foarte bun la inimă. El împărțea multe lucruri cu slugile lui. De exemplu, dacă se culegea roada, două căruțe le lua boierul și una o primea sluga. Era muncitor și călătorea foarte mult. Mergea și la întreceri cu caii, iar din fiecare țară aducea câte un copăcel, așa s-a format și parcul de pe moșia lui”, ne spune bărbatul.

În parcul boierului creșteau mai mult de 50 de specii de arbori exotici, unici în Moldova, aduși din China, Canada, America și Caucaz, iar printre aceștia se numără cinci specii de tei, copacul Ginkgo Biloba, stejarul și plopul piramidal, arţarul argintiu, nucul negru american, zada europeană, molidul comun, precum şi grupuri de conifere.

Fiul boierului - deportat, familia - pe drumuri

„Bunica îmi spunea că acest conac a fost distrus în totalitate în perioada când au năvălit rușii. Conacul era frumos, din sticlă, cu draperii din mătase. El a fost construit înainte de a fi sădit parcul, nu se știe exact în ce an. Cucoana era plecată la București, dar boierul a rămas în Temeleuți și a decedat în 1940. Aici a rămas fiul boierului, bunelul meu”, își continuă povestirea domnul Alexandru.

Tot dumnealui ne spune că rușii au luat toată averea boierului, iar ceea ce a mai rămas a ajuns în proprietatea statului. „Pe atunci, bunica avea 28 de ani. Pe bunel l-au luat în lagărul de concentrare, iar bunica a rămas singură cu patru copii. Le-au luat tot aveau. Chiar dacă peste câteva luni bunelul a fost eliberat, când s-a întors a decedat. De stres, bunica a stat aproape un an de zile în spital. Copiii au fost duși pe la diferite orfelinate, apoi ea și-a revenit, i-a căutat și au construit o căsuță nouă. Și așa, de la o curte mare boierească, au ajuns pe drumuri, iar bunica a lucrat în colhoz la muls vacile. Ea citea foarte mult, era o femeie inteligentă și cultă”, ne spune strănepotul boierului.

Fântâna a secat, moara funcționează

Se spune că fântâna care se află pe teritoriul parcului avea cea mai bună apă din localitate, iar moara boierului, unică după utilaj în R. Moldova, lucrează și în prezent. Pe timpul boierului, aceasta funcționa pe bază de păcură, iar astăzi - cu ajutorul unui motor electric.

Chiar dacă fântâna a secat, piatra din interiorul ei s-a păstrat într-o stare aproape perfectă. În timp ce Alexandru Meleghi, strănepotul boierului și fost primar al satului Temeleuți, ne spune că a scris mai multe scrisori la ministerele din țară și nu a reușit să obțină finanțare pentru reamenajarea parcului, actualul primar, Sergiu Tertea, susține că a pregătit toate actele și că va depune încă o dată dosarul la Ministerul Mediului.

„Avem un proiect în valoare de un milion de lei și săptămâna viitoare vreau să-l depun la Ministerul Mediului. Proiectul prevede amenajarea parcului, îngrădirea lui, amplasarea băncilor și instalarea felinarelor. Vrem să curățăm și fântâna, pentru că avem un proiect și cu apeductul. Vrem și clădirea să o restaurăm, dar, din păcate, nu avem încă finanțatori”, zice primarul.

Alex Nicolăescu, specialist principal la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova:

Am dori să vedem investiții, proiecte de restaurare, mai mult interes din partea autorităților naționale și locale pentru repunerea în valoare a acestui monument lăsat în degradare. Ar fi extraordinar să avem un conac cu parc dendrologic reamenajat, cu o bogată încărcătură istorică, un loc ce ar merita să fie parte dintr-un circuit turistic de amploare.