Cum simt școlile cu predare în limba română din Transnistria efectele protocoalelor semnate între Chișinău și Tiraspol: „Nu se simte agresivitatea care a existat în ultimii ani, dar încă nu e nicio schimbare”

În această săptămână se împlinesc trei luni de la semnarea, de către Chișinău și Tiraspol, a celor patru protocoale menite să rezolve problemele legate de accesul fermierilor la terenurile de după traseul Tiraspol-Camenca, ale școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, restabilirea telefoniei fixe și mobile între cele două maluri ale Nistrului și apostilarea diplomelor de studii emise de Transnistria.

Administrațiile școlilor din Transnistria, subordonate autorităților de la Chișinău, nu simt încă efectele protocolului care vizează activitatea instituțiilor pe care le conduc.

Deși documentul, salutat de OSCE, prevede printre altele și reducerea drastică a plăților pentru închirierea sălilor de studii de către școli, acest lucru nu s-a întâmplat deocamdată.

„Semnarea protocoalelor este o chestiune politică și nu suntem naivi să credem că situația se va îmbunătăți a doua zi. Eu sunt optimist, dar știind atitudinea Tiraspolului față de tot ce este românesc aici, nu credem că vor fi mai inimoși. Cel puțin, nu se simte agresivitatea ceea directă care a existat în ultimii ani. Ni s-a spus că pentru chirie vom plăti câte 12 000 de lei pe an, adică 1 000 de lei pe lună, față de 600 de mii de lei pe an ca până acum. Am fost de trei ori la administrația publică locală de aici și mi s-a transmis să nu plătim deocamdată nimic, pentru că așa-zisul guvern de aici trebuie să facă modificări la legea despre chirie. Ni s-a spus că e o procedură care durează. Încă nu e nicio schimbare”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol.

În acest an, Liceul „Lucian Blaga” nu a făcut nicio plată nici pentru serviciile de întreținere, cerând sprijinul Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău în rezolvarea unei probleme apărute după lichidarea trezorăriilor raionale și trecerea la cea centrală. Ion Iovcev spune că aceste schimbări îi pun în dificultate, fiindcă documentele prezentate la trezorăria centrală trebuie să aibă semnătura și ștampila furnizorului local de servicii, care este din Transnistria. Dar acesta nu semnează niciun document în limba română, impunând administrația liceului să facă traduceri autorizate la Tiraspol, care costă timp și bani. Administrația liceului de la Tiraspol cere ca lucrurile să rămână cum au fost în acest domeniu și trezorăria să accepte semnătura și ștampila Ministerului Educației de la Chișinău.

Nici hărțuirile la așa-zisa vamă transnistreană pare să nu se fi încheiat, odată cu semnarea celor patru protocoale.

Ion Iovcev ne-a povestiti că, recent, întorcându-se din Chișinău cu mașina de serviciu, care are numere de înmatriculare ale R. Moldova, a fost oprit la așa-zisa vamă transnistreană, condus într-un birou unde i s-a solicitat să plătească vinieta introdusă de autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol în sumă de 700 de lei pe an.

„Noi avem trei mașini de serviciu. Și celelalte școli au astfel de automobile. Le-am spus de protocol, m-am prezentat ca fiind directorul liceului și mi-au dat drumul. Pe urmă nu au mai avut loc astfel de situații”, ne-a mai spus Ion Iovcev.

Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din Corjova, vorbește în linii mari despre aceeași situație. Instituția pe care o conduce închiriază spații cu o suprafață totală de 850 de metri pătrați, iar plata anuală pentru chirile, plătită autorităților nerecunoscute, se ridica la un milion de lei.

„Ei s-au înțeles cu o plată simbolică de 1 000 de lei pe lună, ne-am adresat la autoritățile de aici, dar nu ne-au dat încă niciun răspuns. Tiraspolul trebuie să decidă cât să plătim. Restul problemelor parcă s-au rezolvat în limite admisibile”, ne-a spus Constantin Sucitu.

Directorul așteaptă să vadă cum vor trece elevii gimnaziului așa-zisa vamă transnistreană când vor merge în luna februarie la olimpiada raională. „Pâncă acum, trebuia să trimitem lista la Tiraspol, ei să o trimită înapoi și apoi să trecem vama. Sperăm de data asta să se decidă acest lucru pe loc”, zice directorul de la Corjova.

Menționăm că în stânga Nistrului sunt opt școli cu predare în limba română, subordonate autorităților de la Chișinău.