Clădirea din Chișinău care a găzduit Sfatul Țării

MÂNDRIE // Ședințele Sfatului Țării au avut loc în sediul actual al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, iar în prezent această clădire este neglijată de autorități

Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Chișinău, care găzduiește astăzi Blocul principal al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, și-a pierdut farmecul de altădată, iar profesorii care muncesc aici încă din primii ani ai Academiei spun că îi doare sufletul atunci când merg pe coridoarele instituției.

„S-a schimbat radical”

Domnul Teodor Zgureanu, în vârstă de 76 de ani, își amintește cu drag de imaginile de altădată și regretă că acest monument de valoare națională este lăsat de izbeliște.

Dumnealui ne spune că această clădire a fost modificată în totalitate și că în prezent nu este deloc îngrijită.

„S-a schimbat radical. Mă doare sufletul când văd că se strică ceva. Se deteriorează un mare monument istoric”, ne spune Teodor Zgureanu, profesor universitar, artist al poporului și membru de onoare al Academiei „Amadeus” din Franța. Potrivit lui, inițial instituția mai avea un etaj superior, care a fost distrus în timpul războiului, iar după reparații acesta nu a mai fost restaurat.

„Acolo era o sală mare de festivități. Tot acolo a cântat și marele George Enescu. Am vorbit cu o doamnă care a fost acolo și mi-a spus că erau loji ca la teatru, era o sală pentru oamenii de vază ai societății, era o minune. De asemenea, în perioada în care a activat liceul de băieți, în partea stângă a clădirii era și o biserică, băieții mergeau la cor. În fotografiile vechi se pot observa crucile de pe clădire și unele icoane de la ferestre. S-au făcut multe modificări, căci nu era niciun control, dar această clădire era cea mai frumoasă din Chișinău. Era albă, dar la reparații au vopsit-o în cafeniu, căci doar culoarea asta o aveau”, ne povestește cu tristețe domnul profesor.

Pension pentru copiii nobililor

Clădirea Academiei de Arte a fost destinată inițial pentru un pension, o instituție școlară particulară, unde urma să fie găzduiți copiii nobililor în perioada studiilor. Cu un spațiu disponibil pentru un număr de 70 de copii, pensionul a fost construit de inginerul constructor P. Koşelev, după proiectul arhitectului Vladimir Ţâganco.

În jurul clădirii a fost plantat un parc, iar imobilul a fost dat în exploatare în anul 1905. Imediat însă a fost cedat Ministerului Învăţământului și a fost transformat în Gimnaziul nr. 3 pentru băieţi. În anul 1912, la etajul ei a fost sfinţită o biserică cu hramul Sf. Mucenic Arhidiacon Ştefan, iar din 1914 până în 1918, în interiorul clădirii a activat spitalul militar.

În perioada anilor 1917 - 27 martie 1918, în această clădire şi-a ţinut şedinţele Sfatul Ţării, primul parlament al Basarabiei. În anul 1933, clădirea a devenit sediul Facultăţii de Agronomie a Universităţii din Iaşi, iar în 1945 – a Institutului Agricol din Chişinău. Clădirea a fost deteriorată în anii celui de-al Doilea Război Mondial. A fost restabilită în anii 1950 după proiectul arhitectului E. Spirer, iar aspectul original al acoperişului şi unele detalii de decor nu au fost păstrate.

Locuința unui conte rus

Chiar dacă nu se știe cu exactitate ce a fost cândva pe teritoriul Academiei și cine a fost primul proprietar al imobilului, profesorul universitar interimar, domnul Iustin Scarlat, ne spune că aici a fost cândva moșia unui graf, contele care avea cel mai mare titlu din Rusia.

„Varianta inițială a aparținut unui graf, un nobil cu titlu onorific. Am aflat acest lucru de la un strănepot de-al grafului, el avea peste 70 de ani, deja nu mai este în viață, dar cu 20 de ani în urmă a venit aici, la Academie, și mi-a povestit. El mi-a arătat mai multe fotografii și portrete de pe vremuri”, ne spune domnul Scarlat.

Sunt 40 de ani de când este angajat în cadrul Academiei de Arte, timp în care dumnealui a reușit să observe cât de mult a fost modificată această clădire. „Am fost și pe vremea când aici era Institutul Agricol. În aule erau scheme de pășuni, animale, vă dați seama, tot despre agricultură. În schimb, era curat și îngrijit. Când Institutul Agricol a fost transferat, iar clădirea a fost oferită Academiei de Arte, acoperișul era distrus, era într-o stare gravă. Statul a reparat-o cât de cât, dar câțiva ani mai târziu era nevoie de noi reparații, dar statul nu mai avea mijloace financiare. Astfel, clădirea nu mai are nimic asemănător cu ceea ce era în timpul Sfatului Țării. Mai ales podeaua de acum. În timpul reparațiilor au pus linoleum și scânduri, au cârpit, pentru că nu erau bani. Clădirea nu mai are acel aspect de cândva. Totuși, este vorba de o clădire de artă”, ne spune cu regret domnul Iustin Scarlat.

Actul Unirii și prezența Regelui Ferdinand I

În clădirea de pe strada Alexei Mateevici 111, construită în două etaje şi cu un demisol, ridicat pe un plan în formă complexă, asemănătoare cu litera rusească „Ж”, se ţineau cândva şedinţele Sfatului Ţării, iar pe 27 martie 1918 cei 86 de deputaţi ai Sfatului Ţării au votat Actul Unirii.

După Marea Unire, atunci când aici activa deja Liceul de Băieţi nr. 3 „A. Donici”, în toamna anului 1925 clădirea Liceului şi spaţiul aferent a găzduit Expoziţia Generală şi Târgul de mostre – un eveniment marcant în viaţa social-economică şi culturală a Moldovei de la est la Prut.

În perioada de pregătire a Expoziţiei, povârnişul care pornea de la liceu spre iazul din vale a fost transformat în parc, fiind amenajat cu trepte largi, bazine de apă cu mici cascade şi terase unde erau amplasate numeroase pavilioane ale expoziţiei. La vernisarea Expoziţiei a participat și Regele Ferdinand I.

Iurie Colesnic, istoric și scriitor:

„Clădirea a avut cândva o ieșire cu scări spre actualul Parc „Valea Morilor”. Acolo era capătul orașului. În ’26, în fața clădirii a fost instalat monumentul lupoaicei, l-au adus de la București, dar în ’40 a fost evacuat și în locul lui a fost amplasat monumentul lui Stalin, care a stat câțiva ani. Acum nu este nimic în acel loc, dar cred că trebuie să fie amplasat un monument al Sfatului Țării. Nu a propus încă nimeni acest lucru, îl propunem noi acum”.

Tamara Nesterov, arhitect, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM:

„Clădirea a suferit mult în timpul războiului. Inițial, clădirea era construită în stilul clasicismului francez, cu acoperiș înalt și probabil avea și un felinar. După reparații, însă, a fost simplificată foarte mult. Și monumentul lupoaicei a fost scos, pentru că se nega legătura poporului moldovenesc cu latinitatea și romanitatea. Clădirea a fost toată refăcută, deocamdată nu sunt informații, dar a fost simplificată foarte mult”.