Aviz POZITIV în comisia parlamentară pentru introducerea LIMBII ROMÂNE în Constituție: Socialistul Bătrâncea, „bătut” cu propriile argumente

Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a avizat astăzi pozitiv, cu cinci voturi pro, inițiativa legislativă care prevede modificarea art. 13 din Constituție și introducerea sintagmei „limba română” în locul celei „moldovenești”.

Pentru susținerea acestui proiect au votat liberal-democrata Maria Ciobanu, liberalul Lilian Carp și democrații Dumitru Diacov, Vladimir Hotineanu și Nicolae Juravschi. Împotrivă au votat trei membri ai comisiei, printre care socialistul Vlad Bătrâncea și democratul din Găgăuzia Nicolai Dudoglo, iar un membru s-a abținut de la vot.

Deputata Maria Ciobanu, care a prezentat proiectul, și-a îndemnat colegii să-și „aducă aminte adevărul” și să „nu votați politic, ci ca oameni de stat”.

Maria Ciobanu, de profesie profesoară de limbă română, a făcut referire la cercetările științifice ale lingviștilor care au demonstrat că în R. Moldova se vorbește limba română, dar și la „actul de naștere” al R. Moldova, Declarația de Independență, în care e scris negru pe alb același lucru.

„Nu se poate ca în Constituția noastră să scrie „limba moldovenească”, numai din cauza că unii politicieni vor să acumuleze în alegeri mai multe voturi. (...) Pur și simplu este inadmisibil”, a spus deputata.

Socialistul Vlad Bătrâncea a propus ca proiectul de lege să fie avizat negativ, astfel încât să nu mai ajungă pentru a fi discutat în Parlament, pentru că „va dezbina și mai mult societatea” și așa săracă și care așteaptă rezolvarea problemelor din economie. Bătrâncea a făcut referire la „personalități notorii ca Ion Druță, Dmitrie Cantemir și Ion Creangă, care au spus pe parcursul secolelor că poporul este moldav și noi vorbim moldovenește”.

În replică, Maria Ciobanu i-a citit un fragment scris de Dmitrie Cantemir în „Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor”: „Noi, moldovenii, ne spunem la fel și români, iar limbii noastre - nu dacică, nici moldovenească, ci românească. Astfel, că dacă vrem să-l întrebăm pe un străin dacă știe limba noastră, nu-l întrebăm: știi moldovenește, ci știi românește?”.

Deputatul găgăuz Nicolai Dudoglo a anunțat că nu va susține acest proiect de lege și că în acest demers l-ar susține cei 150 de mii de găgăuzi din R. Moldova.

Liberalul Lilian Carp a remarcat faptul că cetățenii R. Moldova recunosc faptul că găgăuzii vorbesc limba găgăuză, la fel ca și în cazul altor minorități etnice, dar „atunci când se ajunge la recunoașterea unui adevăr, se jonglează cu argumente de tipul care limbă a fost mai întâi”.

„Procesele de formare a unei națiuni s-au înghegat în seculul XIX. Nici rușii nu spuneau în secolul XVI că vorbesc limba rusă. Noi nu în zadar întreținem Academia de Științe care face cercetări, iar noi să ne batem joc de ele”, Lilian Carp și-a îndemnat colegii să mai răsfoiască unele cărți. „Dacă susțineți modificarea art. 13, dle Bătrâncea, promit că nu mai fac politică”, a încercat să convingă și Lilian Carp.

Președintele de onoare al democraților, Dumitru Diacov, a declarat că problema limbii este „una specifică pentru R. Moldova” și, a spus el, deși a recunoscut întotdeauna că limba vorbită în R. Moldova este româna, acum nu ar fi momentul pentru asemenea discuții în Parlament.

„În 1994, atunci când a fost votată Constituția în Parlament, am spus de la microfon că limba vorbită în R. Moldova este româna. Ridicați stenogramele. (...) Este o problemă de simțire a populației care trăiește pe acest pământ. La momentul actual avem situația pe care o avem. Fiecare politician se bazează pe grupurile care îl susțin. Este o problemă delicată ce necesită timp. Parlamentul R. Moldova trebuie să reflecte starea de spirit a întregii societăți. Eu pledez pentru ca în Constituția R. Moldova să fie scris „limba română”, dar discuția acestei teme în Parlament dezbină societatea din R. Moldova. Din punctul meu de vedere, această teme nu trebuie să fie abordată astăzi în Parlament, că astfel mai facem o baricadă în R. Moldova”, a spus Diacov.

Bătrâncea a intervenit din nou și a făcut referire la legislația UE, potrivit căreia „denumirea limbii este dreptul popoarelor”.

„Să recunoaștem un adevăr: limba este română, iar graiul - moldovenesc”, a declarat președintele Comsiei parlamentare, Vladimir Hotineanu.

Amintim că proiectul a fost înregistat în Parlament, cu semnăturile liberal-democraților, liberalilor, popular-europenilor și ale unor deputați democrați, după ce Curtea Constituțională a stabilit că inițiativa nu face altceva decât să pună în practică decizia Înaltei Curți din decembrie 2013, prin care magistrații au stabilit că Declarația de Independență, unde este este scris că limba vorbită în republică este româna, prevalează Constituției adoptată câțiva ani mai târziu.