Aeroportul Mărculești va fi trecut în subordinea Ministerului Economiei și ulterior vândut: „Activitatea militară nu va fi exclusă”

Aeroportul Mărculești ar putea fi trecut din subordinea Ministerului Apărării în cea a Ministerului Economiei și va fi scos la vânzare. Mai mult, autoritățile vorbesc deja despre „investitori din China și Emiratele Arabe Unite” care și-ar dori „să transforme a acest aeroport într-un hub regional în domeniul aviatic”.

„Este o necesitate, pentru că noi suntem responsabili de multe proiecte investiționale. Am încercat mai mulți ani de zile să promovăm Mărculeștiul ca o destinație a investițiilor străine în R. Moldova. Având în vedere statutul pe care îl are aeroportul, adică unul dublu, de aeroport militar și civil, aplică reguli severe la nivel internațional, dar și local. De aceea, mulți dintre acești investitori nu doresc să facă astfel de investiții. Mai mult ca atât, anterior s-a decis ca să fie organizată o Zonă Economică Liberă care respinge un șir de proiecte investiționale. De aceea noi considerăm, după discuțiile cu investitorii din China, dar și Emiratele Arabe Unite și din alte țări care doresc să transforme a acest aeroport într-un hub regional în domeniul aviatic, că mai bine ar fi dacă aeroportul ar trece în gestiunea Ministerului Economiei. În plus, decizia este fortificată și prin situația economico-financiară a companiei. Ei nu au active care ar putea fi date în locațiune, de aceea se impune o decizie mai radicală. Desigur că nu vom ignora implicarea altor instituții. Activitatea militară pe aeroport nu va fi exclusă, doar că ea va fi una secundară a unui aeroport civil. Baza militară va fi o entitate mică a aeroportului”, a spus ministrul Economiei, Octavian Calmâc, în cadrul unui interviu publicat pe site-ul instituției pe care o conduce.

Anterior, autoritățile au explicat necesitatea privatizării acestui aeroport, situat pe o suprafață de 265 de hectare, prin faptul că venitul din vânzări a scăzut de la 39 de milioane de lei în 2014 până la 7,4 milioane de lei în 2015. Totodată, deși entitatea a avut un profit brut de 3,7 milioane de lei în 2014, în 2015 avea pierderi de peste 21 de milioane de lei.

Calmâc a reiterat intenția autorităților de a privatiza în anul 2017 și compania de stat „Air Moldova”.

„Noi considerăm că acest sector are un potențial mult mai mare decât are în prezent „Air Moldova” și un partener sau investitor strategic pentru „Air Moldova” nu ar strica. Noi primim foarte multe reclamații vizvi de activitatea acestei companii. În plus, situația economico-financiară a acestei companii, examinată în retrospectivă, denotă o înrăutățire a mai multor indicatori, de aceea noi examinăm posibilitatea privatizării în anul 2017. Doar că ea este o companie destul de sensibilă și va fi supusă unei expertize din partea experților internaționali”, a spus Calmâc.

CITIȚI și Un ministru se pronunță ÎMPOTRIVA privatizării întreprinderii „Air Moldova”: A adus PROFIT în 2016

Întrebat ce active vor mai fi scoase la privatizare în anul 2017, oficialul a enumerat și „Moldtelecom”-ul.

„În 2017 preconizăm trei runde de privatizări. Următoarea rundă va fi organizată în prima jumătate a lunii martie. La această rundă vor expuse acele active care nu au fost privatizate în 2016, cu o ușoară reducere a valorii activelor. Pentru rundele doi și trei pregătim active mult mai interesante și mai atractive. Am solicitat și o expertiză internațională spre a le reevalua valoarea și a ne propune o metodă de a evita discuțiile de prisos în societate. De fapt, vrem să oferim o platformă internațională de supraveghere, ca să evităm toate speculațiile. Vorbim de companii cum ar fi „Air Moldova” sau „Moldtelecom”, sau de cele din sectorul energetic care, totuși, necesită o abordare mai specială decât cea tradițională, prin bursa de valori. Constrângerile de bază sunt evaluările foarte mari, investitorii străini, dar și locali nu sunt gata să ofere banii necesari, având în vedere că activele sunt învechite moral și fizic. De multe ori în cadrul acestor active sunt diferite cozi istorice, care scad din atractivitate. Noi trebuie să ne limităm la companii de talie medie, de nivel regional. Cel puțin, în acest an vor fi realizate două-trei platforme economice mari, de 100 – 120 de milioane de investiții, și, în a doua jumătate a anului, așteptăm să fie lansate în procesul economic. Chiar și în cadrul vizitelor de la București vom discuta cu anumite companii turcești, încercând să le convingem să se extindă și în R. Moldova. Problema este accesul și lipsa forței de muncă pregătită pentru astfel de lucrări. Ei nu au timp să investească în instruiri, în fel de fel de recalificări. Dacă nu există forță de muncă calificată în R. Moldova, ei vor, cel puţin, o flexibilitate mai mare atât la nivel de implementare, cât și la cel legal pentru a veni cu forță de muncă de import. Și aici trebuie să vedem cu putem veni în întâmpinarea lor”, a conchis ministrul Calmâc.